Cadrele didactice care nu au diplomă de licenţă trebuie să se întoarcă la şcoală în următorii ani dacă vor să mai lucreze cu cei mici .Cele mai multe clase fără studii studii superioare sunt la ţară.Dacă cei mai mulţi învăţători au preferat perfecţionarea în domeniu, alţii au decis reorientarea profesională, preferand facultăţi de drept sau economie.Cadrele didactice sunt bulversate şi aşteaptă precizări de la minister
„Legea Educaţiei nu mai lucrează cu titulatura de învăţător sau educatoare, dar nu precizează ce se va întampla cu cei care nu au urmat o facultate”, spune inspectorul şcolar general
O treime dintre cadrele didactice de la învăţămantul preşcolar şi primar vrancean sunt afectate de Ordonanţa 92/2012 privind obligativitatea de a urma în cel mult şase ani o facultate. Majoritatea sunt de la şcolile din mediul rural, învăţătorii şi educatoarele din Focşani avand absolvite studii superioare cu examen de licenţă. Cadrele didactice tinere şi-au luat măsuri de siguranţă pentru a-şi păstra locul de muncă, mai ales că în mediile universitare se discuta de caţiva ani de introducerea acestei obligativităţi, aşa cum se întamplă în ţările din Uniunea Europeană. Totuşi, situaţia nu este clară, Legea Educaţiei neavand nicio prevedere clară în privinţa învăţătorilor şi educatoarelor care nu vor obţine o diplomă de licenţă. Vor fi concediaţi, după ce au pregătit generaţii întregi de copii, sau se vor supune deciziei Ministerului Educaţiei de a umple buzunarele facultăţilor care şi aşa vand diplome de licenţă la kilogram? La această situaţie au de meditat pană la vară, cand se fac înscrieri la facultăţi, 350 de învăţători şi educatoare din judeţul nostru. Şi asta pentru că nici oficialii din învăţămant nu ştiu ce soluţie ar fi mai bună.
Salariul mai mare, motivul principal pentru completare studiilor
Un salariu mai mare a constituit pentru cei mai mulţi dascăli motivaţia principală pentru completare studiilor, în favoarea lor fiind şi existenţa în Focşani a unei filiale a Universităţii Bucureşti care are specializarea care le trebuie: psihologia învăţămantului primar şi preşcolar. Diferenţa salarială, spre exemplu, dintre un profesor pentru învăţămant primar, cu gradul I, şi un învăţător este de 400 lei (1.814 lei, respectiv 1.412 lei). Fie că acesta este sau nu motivul, cert este că majoritatea învăţătorilor şi educatoarelor din oraşele judeţului şi-au continuat studiile, dorindu-şi să depăşească stadiul de „cadru cu studii medii”. În avantaj, comparativ cu absolvenţii de Liceu Pedagogic, au fost institutorii care, în urma unor diferenţe pe care le-au suţinut, au mai făcut doar un an de facultate, nu trei. Inspectorul pentru învăţămant primar, Lina Vlăsceanu, consideră că este nevoie de completarea studiilor din mai multe motive. „În Legea Educaţiei Naţionale nu mai există titulatura de învăţător sau educatoare, ci de profesor pentru învăţămant primar şi profesor pentru învăţămant preşcolar. Educatoarele şi învăţătorii sunt consideraţi ca absolvenţi cu studii medii şi plătiţi ca atare. Sunt şi cazuri, puţine din cate ştiu eu, de colegi care au avut probleme financiare sau de sănătate şi nu şi-au completat studiile, dar cred că o vor face”, ne-a declarat inspectorul Lina Vlăsceanu, responsabil de învăţămantul primar din judeţ.
Şefa IŞJ vrea altă lege
Inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean consideră că ar fi necesară introducerea unei corecţii a Ordonanţei 92, obligativitatea absolvirii de studii superioare să fie introdusă pentru cadrele tinere sau pentru tinerii care doresc să intre în sistem. „Legea 1 nu mai prevede noţiunea de învăţător sau educator, dar nu precizează ce se va întampla cu cei care nu au urmat o facultate. Eu cred că se va reveni asupra ordonanţei. Învăţătorii cu vechime şi grade didactice au experienţa necesară încat nu mai au nevoie de studii. Dumnealor pot urma o facultate dar numai dacă îşi doresc”, ne-a declarat Vasilica Zaharia. În Vrancea sunt 868 de norme de profesor pentru învăţămant primar şi 564 de norme de profesor pentru învăţămant preşcolar. Dintre acestea 158 mai sunt educatoare şi 173 învăţători, la care se adaugă 18 institutori, aceştia cerand la începutul anului trecut aprobarea pentru echivalarea studiilor, potrivit Ordinului MECTS 5553/2011.
Sindicatele cer echivalarea studiilor
Procedura de echivalare trebuia finalizată cu eliberarea unui atestat, aspect care a tot fost amanat pană cand a fost dată Ordonanţa 92/2012. Ca urmare, FSLI a înaintat, pe 14 ianuarie 2013, ministrului educaţiei un memoriu prin care a solicitat dispunerea în regim de urgenţă a măsurilor care se impun pentru ca instituţiile de învăţămant superior să elibereze atestatele de echivalare. „Vă rugăm să aveţi în vedere şi faptul că este absolut necesar să se prevadă, în bugetul pe 2013 sumele necesare pentru plata cadrelor didactice beneficiare ale echivalării, corespunzător studiilor echivalente”, se mai arată în finalul adresei FSLI către Ministerul Educaţiei.
Învăţători cu facultate pentru o leafă mai mare
Directorii de şcoli contactaţi de reporterii noştri spun că cele mai multe cadre didactice şi-au obţinut hartiile cerute de lege pentru a-şi păstra posturile. Iar dascălii care au mai puţin de zece ani pană la pensionare se gandesc să se întoarcă la şcoală, în condiţiile în care locurile de muncă sunt preţioase în condiţiile actuale de recesiune economică. „La noi nu mai sunt cadre fără studii superioare”, ne-a declarat directorul adjunct al Şcolii „Ştefan cel Mare” Focşani, Marcel Ungureanu. Şcoala 3 din municipiu are 20 de învăţători şi doar unul nu şi-a completat sudiile. „Este o doamnă care mai are mai puţin de şase ani pană la pensie. Se vorbea de caţiva ani de obligativitatea completării studiilor şi majoritatea au făcut-o pentru un salariu mai mare, punctaje mai mari la obţinerea gradaţiilor de merit sau pentru eventualitatea intrării în restrangere de activitate. Este în interesul fiecăruia să deţină un CV cat mai bogat”, ne-a declarat directorul Şcolii 3, Tincuţa Apostu. Dacă cei mai mulţi au absolvit facultatea în domeniu, există şi cazuri de învăţători care s-au titularizat pe catedre de limbi străine sau limba romană după ce au obţinut licenţa. Există însă şi situaţii, potrivit reprezentanţilor IŞJ, de învăţători care au urmat facultatea de economie sau chiar de drept.