Sergiu Vizitiu, printre putinii candidati care ascultã oamenii:
CONCLUZII Dupã trei sãptãmâni de campanie, dupã o analizã a peste 3000 de opinii venite din colegiul pentru care candideazã, Sergiu Vizitiu spune cã si-a schimbat pãrerea despre ceea ce îsi doresc vasluienii. „Eu am venit cu un proiect politic în care prioritarã am considerat a fi infrastructura. Însã oamenii mi-au arãtat cã altceva îi doare si mai tare, si anume locurile de muncã si sprijinirea agriculturii. Deja, proiectul meu politic e schimbat si acum îl consider nu numai al meu ci al tuturor celor care si-au exprimat opinia despre ceea ce ar trebui fãcut în acest colegiu pentru binele oamenilor”, a declarat Sergiu Vizitiu
MULTUMIRI „Chiar dacã politicienii sunt considerati niste mincinosi, eu vã garantez cã tot ceea ce am promis voi face”
„Împreunã am fãcut acest proiect politic. Vã multumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea lui. Peste 3.000 de sugestii si idei au venit de la dumneavoastrã si pot sã vã spun cã mi-am schimbat cu totul pãrerea despre ce trebuie sã facã un om politic în Parlament, ca sã vã reprezinte cu adevãrat. Fãrã intentia de a folosi cuvinte mari, politicienii au datoria de a se întoarce la popor. Eu pânã acum nu am fãcut politicã, am primit „botezul” în aceste zile de campanie electoralã. Chiar dacã politicienii sunt considerati niste mincinosi, eu vã garantez cã tot ceea ce am promis voi face. Pânã acum, am realizat tot ceea ce mi-am propus, cu ajutorul lui Dumnezeu. Mãrturie sunt oamenii din firmele pe care le conduc. Fie ca prin votul tãu sã aduci luminã în Parlament si ARDe-i pe politicienii care nu s-au tinut de cuvânt”, Sergiu Vizitiu
„Cred cã orice politician care intrã în Parlament are obligatia fatã de oamenii care-l aleg sã rezolve un minim de probleme, cum ar fi: drumuri asfaltate, aductiuni cu apã si canalizare si, acolo unde se poate, gaz metan. De fapt, acestea sunt proiectele primarului pe care deputatul trebuie sã le sustinã indiferent de culoarea sa politicã. Când am intrat în campania electoralã aceasta era si viziunea mea despre ce trebuie sã facã un deputat. În plus, ca om care lucrez si în agriculturã, mi-am propus sã ajut micii fermieri si agricultorii sã acceseze fonduri europene, sã aduc finantare pentru împãdurirea terenurilor degradate si refacerea sistemului de irigatii. Ca parlamentar, mã voi bate pentru mãrirea subventiilor. Pentru realizarea acestor obiective, mi-am propus sã deschid trei cabinete parlamentare, iar consilierii mei specializati pe întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor europene vor merge din sat în sat, de la primar la primar, sã ajute acolo unde oamenii vor cu adevãrat bani europeni. Acesta este motivul pentru care am ales sã merg în campania electoralã cu sloganul: SPRE EUROPA! Dupã ce-am discutat cu dumneavoastrã si din ce-am vãzut din sugestiile si propunerile pe care mi le-ati trimis, mi-am dat seama cã mai trebuie adãugate la proiectul meu politic încã douã directii: crearea de locuri de muncã la sate si construirea la sate a unor centre multifunctionale, cu internãri de o zi”, a declarat Sergiu Vizitiu.
Locuri de muncã în sate
Sergiu Vizitiu explicã cum poate fi solutionatã cea mai mare problemã a vasluienilor: „Multi oameni de afaceri au început sã fugã din marile orase. Impozitele mari îi secãtuiesc, într-o competitie durã a preturilor. Îi putem atrage sã investeascã în satele noastre. Cum? Instruind oamenii pe meseriile cãutate. Vorbeam mai devreme de acele asociatii pe care sã le facem cu ajutorul primãriilor. Sunt fonduri europene pentru formare profesionalã. Dacã stim ce investitori vin si pe ce domenii vor lucra, putem scolariza în cadrul acestor asociatii oameni pe meseriile care au cãutare. Ca deputat, mã voi implica direct sã conving oamenii de afaceri sã se mute în mediul rural. Vom crea o infrastructurã convenabilã acestora si facilitãti fiscale, iar dacã vor fi si muncitori pregãtiti pe meseriile care se cautã, nu vãd de ce nu s-ar deschide sectii în sate ale unor fabrici deja consacrate si cunoscute din Moldova. Vorbesc de confectii, de industrie alimentarã sau constructii”
Dispensarele de la sate, centre multifunctionale cu internare de o zi
Multi bãtrâni de mediul rural se plâng de faptul cã nu pot ajunge la medic. Care ar fi solutia? „Sãnãtatea este o problemã destul de serioasã, iar în ultima perioadã a devenit si mai spinoasã din cauza banilor. Multi dintre dumneavoastrã nu au bani sã-si cumpere retetele date de medici sau nu au cu ce ajunge la oras pentru un consult medical. Acesta este motivul pentru care mi-am propus construirea în unele sate din comunele dumneavoastrã a unor centre multifunctionale cu internare de o zi, pe structura vechilor dispensare. Aceste centre vor avea cabinete medicale unde se pot face analize si un consult general. De asemenea, vor mai avea farmacii si cabinete stomatologice. Casa de Asigurãri de Sãnatate are în program finantarea unor astfel de centre. Trebuie gãsiti medici dispusi sã lucreze în mediul rural. Împreunã cu primarii vom indentifica spatii care sunt în paraginã si-n care se pot face astfel de centre. Eu voi cãuta fonduri pentru amenajarea lor, iar medicii dispusi sã lucreze vor veni cu aparatura. Odatã pornite aceste centre, unde internãrile vor fi de maxim o zi, se vor putea finanta din banii Casei de Asigurãri de Sãnãtate. Cazurile care nu pot fi rezolvate aici vor fi transferate la spitalul judetean sau la Iasi, în functie de gravitatea lor. Numai asa se poate verifica starea de sãnãtate a oamenilor din sate, fãrã ca ei sã scoatã în permanentã bani din buzunar. Vor fi câte douã sau trei comune arondate la câte un centru, iar dupã ce ne vom consulta cu dumneavoastrã vom vedea în ce sate vor fi acestea construite”, a declarat Sergiu Vizitiu
ZONA ROSIESTI, UN MODEL DE URMAT
„Tinând cont de realitãtile zonei, întrevãd dezvoltarea pietei locurilor de muncã. Sunt trei zone distincte: în nord, comunele din jurul Husului au un anumit specific (Botesti, Tãtãrãni, Pãdureni, Dimitrie Cantemir, Hoceni, Cretesti si Oltenesti), apoi în zona Rosiestiului (Albesti, Vutcani, Rosiesti, Dodesti, Viisoara, Costesti, Bogdãnesti si Bogdãnita) unde deja au apãrut investitii, si sudul colegiului, grupat în jurul orasului Murgeni (Blãgesti, Mãlusteni, Suletea, Banca, Epureni si Gãgesti) unde trebuie lucrat mai mult. Cea mai fericitã zonã este cea a Rosiestiului. Sunt multi investitori privati puternici care au ales sã investeascã în mediul rural. Sunt ferme de pui, ferme de vaci, acum se construiste un FNC, multe firme de constructii îsi au sediul în sate, iar în agriculturã sunt deja firme care au arãtat ce potential are zona. Vorbesc de oameni care au ajuns sã lucreze peste 1.000 de hectare. În nord, având în vedere apropierea de orasul Husi, trebuie tinut cont de dezvoltarea economicã si dinamica acestui oras. Trebuie convinsi oamenii de afaceri din Husi sau din Iasi cã este important sã-si deschidã sectii ale fabricilor lor si-n aceste sate, asa cum cei din Vaslui au tintit zona Rosiesti si nu le merge deloc rãu”, a declarat Sergiu Vizitiu
ZONA MURGENI ESTE PIATRA DE ÎNCERCARE ÎN MANDATUL MEU
Pentru a arãta cã nu vorbeste doar pentru a se afla în treabã, Sergiu Vizitiu dã o solutie concretã pentru una din cele mai problematice zone din judetul Vaslui: „Putini stiu cã în zona Cârja, de câtiva ani, este declaratã o rezervatie naturalã, o zonã destul de întinsã numitã „Prutul umed”, cu acelasi statut cu al Deltei Dunãrii. În anii urmãtori se vor aloca foarte multe fonduri europene pentru dezvoltarea turismului si protejarea zonei, un potetial care trebuie fructificat la maximum având în vedere cã banii vor veni pentru infrastructurã. Trebuie sã ne agãtãm de aceastã sansã ivitã si credeti-mã cã va fi prioritatea mandatului meu. Fondurile vor veni direct de la Bruxelles aici, si nu mai trec printr-un minister ca sã fie „dijmuite” sau redirectionate spre alte judete unde mai marii de la Bucuresti au interese. Aceasta este sansa noastrã. Proiecte bine întocmite si depuse la timp vor aduce banii de care aceastã zonã are nevoie. Murgeniul si Valea Elanului au fost cândva zone înfloritoare, atunci când relatiile economice cu Rusia mergeau snur. Industria alimentarã era pe primul loc, iar imensa piatã din Rusia înghitea tone de alimente. Aceasta este directia care cred cã trebuie reactivatã. Voi fi ambasadorul dumneavoastrã în Rusia. Le vom aratã potentialul zonei si folosindu-ne de banii europeni, care vor fi alocati pentru rezervatia naturalã Prutul Umed, vom dezvolta o infrastructurã (drumuri, aductiuni de apã si gaz metan) puternicã, care-i va convinge pe investitorii strãini cã Murgeniul poate fi pentru ei o minã de aur. Dar pentru asta, trebuie sã stim sã ne promovãm zona. Cârja este una din cele mai bune zone piscicole din Moldova. În vechime, crapul de Cârja era cunoscut la Istanbul, la Înalta Poartã. Trebuie sã lucrãm la dezvoltarea acestui brand, mai ales cã proprietarii de bãlti din zonã sunt dispusi sã investeascã”
Cum readucem tinerii acasã si cum sprijinim micii fermieri
Plecarea tinerilor este cea mai mare suferintã a satelor. Cei mai multi pleacã în tãri strãine sau în orase pentru cã acasã nu se pot realiza. Foarte putini se mai întorc acasã, dupã ce au reusit sã punã deoparte un ban, încercând sã-si facã o micã fermã sau sã lucreze în legumiculturã si pomiculturã. Din experienta acumulatã pe unde au lucrat, se strãduie de unii singuri. Având în vedere aceastã realitate Sergiu Vizitiu explicã ce se poate face: „Aceastã initiativã trebuie încurajatã si extinsã la toti cei care au curaj sã investeascã acasã. Îmi propun sã-i ajut. Si eu am fost ca ei. Am lucrat în Anglia ca manager de proiect, iar cu banii câstigati m-am întors în România si m-am apucat de constructii si agriculturã. Firma nu mi-am fãcut-o în oras, ci în prima localitate din vecinãtatea orasului, tocmai pentru a ajuta o primãrie micã, cu banii care-i revin din impozitele si taxele pe care le plãtesc la stat”
CONSULTANTÃ PENTRU CEI CARE VOR FONDURI EUROPENE
„Principala problemã cu care se confruntã acesti mici fermieri este întocmirea proiectelor pentru obtinerea banilor europeni. Echipa mea de consilieri, specializatã în aceastã directie, va fi pusã la dispozitia celor interesati. Împreunã cu primarul vom avea în fiecare comunã un spatiu special amenajat pentru a da consultantã. Consilierii mei vor avea un program în asa fel încât, în fiecare lunã, sã fie prezenti de cel putin douã ori în fiecare comunã, pentru a oferi consultantã. Cu primarul vom indentifica potentialul zonei si oamenii care vor sã acceseze fonduri. Nu este pãcat sã nu folosim aceste fonduri puse la dispozitie de Uniunea Europeanã? România plãteste scump intrarea în Europa, noi trebuie sã o facem profitabilã, dar pentru asta trebuie sã ne implicãm”, Sergiu Vizitiu
CE FACEM CU PRODUSELE REZULTATE DIN MICILE FERME?
„Cea mai mare povarã a oamenilor de la sate o reprezintã faptul cã nu-si pot vinde produsele ce rezultã din agriculturã la adevãrata valoare. Vom crea împreunã cu toate primãriile din colegiu o Asociatie a Producãtorilor Agricoli, care o sã aibã ca scop vinderea acestor produse în pietele marilor orase si retelele de magazine. Aceastã asociatie va prelua produsele de la fermieri la preturi reale, le va face o minimã prelucrare si le va distribui. Acesta este principiul dupã care merg fermierii din tãrile europene. Nu vom mai fi nevoiti sã vindem legumele la preturi de nimic, cum s-a întâmplat în toamna aceasta”, Sergiu Vizitiu.
