Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a început urmărirea penală împotriva a 18 preşedinţi de secţii de votare din Olt, precum şi faţă de alte şase persoane, pentru că în ziua referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu ar fi introdus în urne buletine de vot suplimentare.
„De exemplu, la cele 18 secţii de votare ai căror preşedinţi sunt învinuiţii din prezenta cauză, au fost identificate între 10 şi 78 de situaţii de voturi fraudate (per secţie), acestea constând, de regulă, în falsificarea unor semnături pe listele permanente sau suplimentare, în dreptul unor persoane care fie erau plecate din ţară, localitate, fie nu s-au prezentat la vot sau erau chiar decedate”, informează, luni, Parchetul ICCJ.
Sursa citată arată că procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au derulat cercetări faţă de preşedinţii unor secţii de votare de pe raza judeţului Olt, precum şi faţă de alte persoane.
Astfel, la data de 23 octombrie 2012, procurorii au dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuiţii: Florentin Silviu Tatomir, preşedintele unei secţii de votare din Piatra Olt (24 acte materiale), Liviu Davidescu, preşedintele unei secţii de votare din Scorniceşti (trei acte materiale), Emilian Păun, preşedintele altei secţii de votare din Piatra Olt (12 acte materiale), Sica Mihai, Valeria Radu, preşedintele unei secţii de votare din Scorniceşti, Sat Rusciori (patru acte materiale), Dragoş Ionuţ Marinescu, preşedintele altei secţii de votare din Scorniceşti (19 acte materiale), Florea Olaru, preşedintele unei secţii de votare din localitatea Chiţeasca (13 acte materiale), Ovidiu Marian Gheorghe, preşedintele altei secţii de votare din Scorniceşti (cinci acte materiale), Elena Tudose, preşedintele unei secţii de votare din Satul Leoteşti (patru acte materiale), Dumitru Radu, Ani Şişu, preşedintele unei secţii de votare din Circumscripţia nr. 30, Judeţul Olt (44 acte materiale), Verginica Cumpănaşu, preşedintele unei secţii de votare din Circumscripţia electorală nr. 30, Judeţul Olt (două acte materiale), George Cristian Iordache, preşedintele unei secţii de votare din satul Bobiceşti, Ionela Andreea Stanca, Verginica Stanca, Dumitru Ghiţă (două acte materiale), Liviu Porumbelu, preşedintele unei secţii de votare din Circumscripţia 30, Judeţul Olt (trei acte materiale), Georgeta Stîrlea, preşedintele unei secţii de votare din Circumscripţia nr. 30, Judeţul Olt (opt acte materiale), Elena Mitran preşedintele unei secţii de votare din localitatea Coloneşti (16 acte materiale), Florina Iova preşedintele unei secţii de votare din localitatea Bălăneşti (16 acte materiale), Maria Sima, preşedintele unei secţii de votare din localitatea Dejeşti (11 acte materiale), Maria Pielaru, preşedintele unei secţii de votare din comuna Coloneşti, sat Gueşti (15 acte materiale), Maria Popescu, preşedintele unei secţii de votare din Circumscripţia electorală nr. 30, Judeţul Olt (şase acte materiale), Florin Diaconescu preşedintele unei secţii de votare din Circumscripţia electorală nr. 30, Judeţul Olt (13 acte materiale) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 54 sau 55 din Legea 3/2000.
Potrivit anchetatorilor, în 29 iulie 2012, învinuiţii au utilizat diferite procedee în vederea introducerii în urne a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prin falsificarea unor menţiuni, fie pe listele permanente, fie pe cele suplimentare, ceea ce a condus la situaţii de vot multiplu, respectiv de voturi fraudate.
În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi învinuiţi, în sarcina acestora a fost reţinut faptul că, fie conduceau alte persoane la mai multe secţii de votare cu scopul ca acestea să voteze de mai multe ori, fie au votat ele însele de mai multe ori.
În 28 august, Ministerul Public anunţa că trei preşedinţi de secţii de votare, din Drobeta Turnu Severin, Orşova şi Gârla Mare, au fost puşi sub acuzare de către procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul privind fraudarea referendumului, care au constatat că cele mai multe neregului s-au înregistrat în Mehedinţi
Dumitru Mirea, în calitate de preşedinte la secţia de votare din Gârla Mare, în data de 29 iulie 2012 şi în perioada anterioară acestei date, a dispus întocmirea unei liste suplimentare de alegători conţinând menţiuni false, în sensul că mai multe persoane au fost înscrise de mai multe ori în lista electorală suplimentară, şi a folosit această listă în vederea introducerii în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători.
Liviu Cătălin Bondoc, în calitate de preşedinte la secţia de votare din Drobeta Turnu Severin, a semnat lista suplimentară de alegători conţinând menţiuni false şi a folosit această listă în vederea introducerii în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători.
Astfel, din probe a rezultat că, lista suplimentară de alegători de la această secţie de votare conţine un număr foarte mare de votanţi din trei comune, unde persoanele au fost înscrise în lista electorală suplimentară în aceeaşi ordine în care figurează şi în listele electorale permanente din localităţile de domiciliu.
Gheorghiţă Burcu, în calitate de preşedinte la secţia de votare din Orşova, a întocmit în fals pagina 11 a listei electorale suplimentare de alegători, prin copierea tuturor datelor de identificare ale tuturor persoanelor înscrise în pagina 3 a aceleiaşi liste cu schimbarea ordinii şi semnarea în fals a persoanelor, urmată de anularea unui număr de 15 buletine de vot corespunzător persoanelor menţionate în pagina 11, prin stampilarea acestor buletine de vot de două ori la ambele rubrici de votare, validând astfel prezenţa celor 15 persoane, activitate ce a avut loc după încheierea procesului de votare.
„În cauza cunoscută în mass-media «fraude la referendum», procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au continuat cercetările faţă de membrii comisiilor de votare din judeţul Mehedinţi, cu privire la care existau indicii temeinice în legătură cu săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 din Legea nr. 3 din 2000. În acest context, din probele administrate în această cauză, până în prezent au fost evidenţiate, la nivelul acestui judeţ, mai multe nereguli, după cum urmează: înregistrarea mai multor votanţi având acelaşi cod numeric personal ori cu aceeaşi carte de identitate sau acelaşi nume; necompletarea codului numeric personal în cazul unor votanţi, respectiv coduri numerice personale invalide sau inexistente; necompletarea datelor de identificare corespunzătoare cărţilor de identitate ale alegătorilor”, se arată într-un comunicat de marţi al Ministerului Public.
De asemenea, cercetările declanşate în 20 august 2012 au relevat că procentul cazurilor în care au fost nereguli este semnificativ la nivelul unor secţii de votare de pe raza judeţului Mehedinţi.
Astfel, în acest dosar s-a început urmărirea penală faţă de cei trei preşedinţi de la trei secţii de votare din judeţul Mehedinţi.
De altfel, în luna august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Constantin Manoloiu, care a fost trimisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor Curţii Constituţionale şi în care spunea că nu-şi poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase Curtea că aceasta este de peste 18,2 milioane.
Procurorii îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliţie Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, şi secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).
Ioan Nicolae Căbulea ar fi dispus în 1 august ca şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor să întocmească actul oficial conform căruia MAI nu-şi poate „asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”. De asemenea, în 2 august, Căbulea a semnat adresa oficială către Curtea Constituţională prin care a transmis înscrisul menţionat, „care a fost întocmit din dispoziţia sa, prin încălcarea legislaţiei în materie”, potrivit procurorilor.
Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu „a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate şi comunicate, privind numărul de cetăţeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce”, susţin procurorii.
Parchetul instanţei supreme verifică dacă listele electorale permanente pentru referendum şi înscrisurile transmise Curţii Constituţionale conţin date nereale „de natură să atragă răspunderea penală a autorilor”, preciza Ministerul Public.
Procurorii arată că această preocupare pentru a nu se stabili modul în care a întocmit lista electorală permanentă şi pentru a crea impresia că nu se poate stabili numărul exact al celor înscrişi pe lista electorală permanentă este dovedită prin probele administrate în cauză.
În 10 august 2012, Parchetul a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.
În cauză există indicii că numitul Dobre Victor – Paul a solicitat învinuitului Manoloiu Constantin, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, să întocmească un înscris în care s-a consemnat că “Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, în condiţiile în care tocmai acest minister, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a fost îndrituit de Guvernul României prin H.G. nr.682/07.07.2012 să selecteze şi să prelucreze datele privind cetăţenii cu drept de vot, să le tipărească şi să le pună la dispoziţia primarilor.
Ulterior, Victor Paul Dobre a semnat adresa nr. 74619/VPD/02.08.2012, prin care a transmis către Curtea Constituţională înscrisul întocmit de către învinuitul Manoloiu Constantin, fără a exista o solicitare în acest sens din partea instanţei de contencios constituţional.
Întrucât la data săvârşirii faptelor pentru care procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au sesizat din oficiu, numitul Victor Paul Dobre avea calitatea de ministru delegat pentru Administraţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deputat în Parlamentul României în Parlamentul României, s-a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale.
Parlamentul a refuzat ridicarea imunităţii liberalului Victor Paul Dobre.
MEDIAFAX.ro
