Procedura insolvenţei Hidroelectrică rămâne deschisă, Curtea de Apel Bucureşti respingând, joi, definitiv, cererile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind de anulare a procedurii. Companiile Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie, din grupul elveţian Alpiq, care au avut acorduri directe cu Hidroelectrica, precum şi Federaţia Sindicală Hidrosind au cerut instanţei anularea procedurii de intrare în insolvenţă a companiei.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, joi, menţinerea hotărârii din 20 iunie a Tribunalului Bucureşti privind deschiderea procedurii insolvenţie Hidroelectrica, respingând astfel cererile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind.
Instanţa arată în decizie că, în rejudecarea cauzei în faza recursului, respinge cererile de intervenţie voluntară formulate de Alpiq RomEnergie şi Alpiq RomIndustries. Totodată, instanţa menţionează în decizie că menţine dispoziţiile Tribunalului Bucureşti privind insolvenţa Hidroelectrica.
Decizia este irevocabilă, astfel că rămân în vigoare dispoziţiile din cadrul procesului de renegociere a contractelor directe a energiei şi deciziile de reziliere a acordurilor cu companiile Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România şi Euro P.E.C, luate după intrarea companiei în insolvenţă.
Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în luna iunie din cauze precum vânzările de energie la preţuri mult diminuate faţă de referinţa pieţei, managementul deficitar şi seceta prelungită.
Producătorul de electricitate a pierdut 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012 din vânzarea energiei prin contracte directe la preţuri mici.
Avocatul Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spunea în septembrie că insolvenţa Hidroelectrica va fi un succes şi va putea fi replicată şi la alte societăţi.
Euro Insol preciza că dacă procedura de deschidere a insolvenţei va fi anulată, cu consecinţa reactivării contractelor bilaterale, Hidroelectrica ar putea intra în faliment.
„Nu înseamnă că dispare cel mai mare producător de energie (dacă Hidroelectrica ar intra în faliment, n.r.). Probabil s-ar putea suplini cantitatea de energie. Dar dispare un agent economic care are un monopol pe piaţa serviciilor tehnologice de sistem. Fără Hidroelectrica România rămâne la propriu în beznă, în întuneric”, spunea Borza.
Şeful firmei Euro Insol mai spunea că Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă până la 31 decembrie.
Totodată, Borza afirma că statul a fost unul dintre „băieţii deştepţi” de la Hidroelectrica, care a dus o politică nesăbuită prin contracte păguboase pentru companie şi investiţii în favoarea altor instituţii. El a acuzat politica guvernărilor din ultimii ani care au contribuit la „căpuşarea” Hidroelectrica.
„Hidrelectrica este a întregii Românii şi ea trebuie susţinută în primul rand de către stat. O să fac o observaţie ceva mai maliţioasă vis-à-vis de statul roman. Că tot este la modă acea sintagmă cu sens peiorativ: «Băieţii deştepţi». S-ar putea ca cel mai deştept băiat dintre băieţii deştepţi să fi fost chiar statul român”, a spus reprezentantul Euro Insol.
Argumentele lui Borza pentru care statul este unul dintre „băieţii deştepţi” sunt legate de faptul că miniştri de resort din ultimii ani au negociat contracte de livrarea a unei cantităţi de energie mai mare decât putea produce Hidroelectrica, iar ulterior, compania a fost nevoită să cumpere energie la preţuri foarte mari.
„Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234, 250 de lei (pe MWh – n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei. Ne mai mirăm cum a ajuns Hidroelectrica în insolvenţă, să înregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste 1 milliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei? Este o consecinţă a acestei politici nesăbuite de a trage din toate părţile în Hidroelectrica”, a mai spus Borza.
Potrivit Euro Insol, decizia Tribunalului Bucureşti de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica a fost criticată în principal pe considerente de ordin procedural, dar s-a încearcat şi acreditarea ideii că societatea nu ar fi în insolvenţă şi că scopul deschiderii procedurii ar fi fost doar denunţarea contractelor încheiate cu «băieţii deştepţi».
„Aceste susţineri sunt contrazise de concluziile raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor insolvenţei Hidroelectrica întocmit de administratorul judiciar Euro Insol şi de tabelul preliminar al reanţelor, în care sunt înregistraţi 381de creditori cu o valoare totală a creanţelor solicitate de 5,49 miliarde lei, din care 3,5 miliarde lei admise, 800 milioane lei admise sub condiţie şi 1,1 miliarde lei respinse”, arăta Euro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, într-un comunicat de presă.
Raportul reprezintă o radiografie detaliată a evoluţiei societăţii în ultimii 3 ani şi identifică nouă cauze care au generat insolvenţa Hidroelectrica: contractele de furnizare energie electrică către „băieţii deştepţi”, cumpărarea de energie electrică de la producătorii termo şi revânzarea acesteia sub preţul de achiziţie, creşterea preţului apei uzinate de peste 4 ori într-un singur an, contracte păguboase de mentenanţă încheiate cu Hidroservurile, managementul defectuos, seceta prelungită, nesustenabilitatea contractului colectiv de muncă raportată la indicatorii economico-financiari ai societăţii, vânzarea de energie electrică în piaţa reglementată sub preţul de cost şi derularea unor proiecte de investiţii cu componentă energetică secundară. Aceste cauze au provocat doar în ultimii ani pierderi pentru Hidroelectrica de peste 2 miliarde euro.
„În situaţia în care Curtea de Apel Bucureşti va admite recursurile «băieţilor deştepţi», hotărârea de deschidere a insolvenţei Hidroelectrica va fi anulată, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, deci a reactivării contractelor bilaterale încheiate cu cei zece traderi. Având în vedere că la 20 iunie 2012 obligaţiile contractuale asumate de Hidroelectrica totalizau 19,8 TWh şi că producţia din 2012 nu va depăşi 12 TWh, în condiţiile de secetă prelungită, societatea va fi în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale, cu consecinţa intrării în faliment”, se mai arăta în comunicat.
Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie sunt subsidiare ale traderului elveţian de energie Alpiq.
Administratorul judiciar al Hidrolectrica preciza că Alpiq RomEnergie şi Alpiq RomIndustries sunt două societăţi care aveau încheiate cu Hidroelectrica contracte de furnizare energie electrică la preţuri net inferioare preţului pieţei, prelungite până în 2018.
„În timp ce Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de 109 milioane lei în 2011, firmele Alpiq au realizat în 2011 un profit de peste 43 milioane lei cu numai 12 angajaţi. Diferenţa dintre preţul de cost al MWh produs de Hidroelectrica si preţul pieţei era transferată ca profit în conturile traderilor în timp ce Hidroelectrica acumula datorii de peste 1 miliard euro. Doar din derularea celor două contracte cu Alpiq, Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de peste 850 milioane lei”, potrivit comunicatului Euro Insol.
După intrarea în insolvenţă a Hidrolectrica, Euro Insol a renegociat contractele încheiate de cel mai mare producător de energie din România cu Alro Slatina, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica. Administratorul judiciar a denunţat contractele cu Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România şi Euro P.E.C.
MEDIAFAX.ro
