La un pas de o mare prostie
SCANDAL… Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui, este tot mai departe de realitatea din judet. Ultima ispravã a sefului de la judet este modul în care a propus scoaterea la vânzare a conductei de apã pe tronsonul Negrilesti – Bârlad. Probabil fortat de vreun amic de afaceri – se stie cã Buzatu este prieten cu unii patroni de firme care colecteazã materiale feroase în zona Bârladului – acesta a scos la vânzare zecile de kilometri de conductã care au alimentat mai bine de 50 de ani municipiul Bârlad. Pretul vânzãrii, mai mult decât jignitor: doar 450 de milioane de lei vechi, adicã valoarea unei masini Dacia Duster, pentru câteva mii de tone de fier vechi. Poate cã ideea lui Buzatu ar fi trecut neobservatã prin Consiliul Judetean, acolo unde oamenii PSD-ului stau cu capul plecat în fata sefului, dacã nu ar fi fost o remarcã din partea consilierului PDL, Ionut Rebegea. Acesta i-a explicat lui Buzatu cã pretul la care vinde miile de tone de conductã este la jumãtate fatã de valoarea realã, fapt pentru care presedintele CJ s-a scuzat si a spus cã nu a realizat dacã lucrurile stau chiar asa. Într-un final, proiectul de hotãrâre a fost respins de consilierii judeteni, întrucât Buzatu, cu toate stãruintele lui, nu a gãsit 22 de voturi pentru a trece acest proiect! Interesant este cã, la momentul votãrii, grupul consilierilor PNL a votat în bloc alãturi de PSD, desi stiau cã se face o mare ilegalitate.
Dacã nu ar fi fost încãpãtânarea unui consilier judetean PDL, Ionut Rebegea, care a fãcut niste calcule simple legate de densitatea standard a otelului, astãzi puteam vorbi de conducta Negrilesti-Bârlad la timpul trecut. Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui, a propus consilierilor judeteni vânzarea a 24 de kilometri de conductã de pe tronsonul Negrilesti-Bârlad, conductã care zace nefolositã din cauza incompetentei celor care conduc judetul, de foarte multi ani. Acum un an de zile, acelasi Buzatu, pe atunci vicepresedinte de CJ, trãgea sforile pentru ca vechea conductã de alimentare cu apã a Bârladului sã fie trecutã în proprietatea privatã a judetului. Iatã si care erau caracteristicile tehnice ale investitiei: Conductã aductiune apã brutã Negrilesti – Tutova (sat Coroiu), Consiliul Judetean Vaslui, S.C. AQUAVAS S.A. Vaslui, otel Dn 600, lungime 24 km; Amplasament:
a) sat Coroiu, com.Tutova, jud.Vaslui;
b) sat Negrilesti, com.Munteni, jud.Galati – Valoarea: 727.070,4 lei; 2. Front captare Negrilesti, Consiliul Judetean Vaslui, S.C. AQUAVAS S.A. Vaslui, Foraje – 25 buc., Amplasament: sat Negrilesti, com.Munteni, jud.Galati, Valoare: 1.440.881,81 lei. Era de asteptat ca pasul urmãtor sã fie vânzarea conductei la fier vechi. Totul era o chestiune de timp, mai ales cã Buzatu are relatii cu patronii unor firme care colecteazã fier vechi în Bârlad.
Istoricul conductei de la Negrilesti
Conducta de aductiune apã brutã din sat Negrilesti, com. Munteni, jud. Galati – Uzina de apã Bârlad este construitã în anul 1968 si prezenta un grad avansat de uzurã fizicã si moralã, conform unei situatii de la nivelul CJ Vaslui, „drept pentru care se înregistreazã pierderi la transportul apei de circa 50% din cantitatea transportatã”. Implementarea obiectivului de investitii „Reabilitare sistem de alimentare cu apã, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad,
Husi si orasul Negresti” a dus la „decesul” vechii conducte de alimentare a Bârladului, pentru cã orasul îsi asigurã necesarul de apã brutã pentru municipiul Bârlad din acumulãrile Râpa Albastrã si Cuibul Vulturilor din comuna Ciocani. Lungimea conductei din otel este de 40,2 kilometri si însoteste soseaua E 581, între localitãtile Munteni, jud. Galati, si municipiul Bârlad. De ceva timp, mai multi „colectionari” de fier vechi din Bârlad au pus ochii pe miile de tone ale conductei de apã trecutã pe linie moartã. Ajuns presedinte la judet, Buzatu a cãutat o firmã din Bucuresti, care i-a fãcut o evaluare pe sufletul sãu. Conform evaluãrilor fãcute de firma Valid Intermedia SRL Bucuresti, cei 24 de mii de metri liniari de conductã ar însemna o greutate totalã de 1.724.160 kg, care la un pret de 1 leu/kg ar însemna o valoare de peste 1,7 miliarde, bani care ar ajunge în buzunarele patronului care ar prinde contractul; un contract care, asa cum a sustinut consilierul liberal Radu Bobârnat, „ar trebui sã aibã mai multe aspecte, care ar trebui incluse obligatoriu pentru câstigãtor, pentru cã nu vrem sã ne trezim cu peste 20 de kilometri de transee între Bârlad si judetul Galati, pentru cã firma câstigãtoare nu ar reface amplasamentul”.
Consilierii PP-DD nu au fost de acord cu planul lui Buzatu
Ionut Rebegea, consilier judetean PDL, a detonat bomba în Consiliul Judetean. „Nu sunt specificate în hotãrârea de CJ care sunt criteriile dupã care ati ales aceastã firmã din Bucuresti pentru a face evaluarea. Cum s-a luat decizia ca o firmã cu un capital social de 500 de lei sã facã aceastã evaluare? În plus, calculând densitatea otelului din aceastã conductã am ajuns la rezultatul cã sunt 73 kg pe metrul liniar, nu 71,84, cât a stabilit evaluatorul. Or, ar rezulta o diferentã de peste 27.000 de lei, bani pe care CJ ar trebui sã-i obtinã”, a spus Rebegea. Conform datelor de la Registrul Comertului, firma Valid Intermedia este condusã de Ionut Alexandru Dãnilã si a avut, în 2010, o cifrã de afaceri de doar 7.326 de lei, cu zero angajati. Cum a gãsit Buzatu o astfel de firmã sã facã un raport de evaluare atât de complex, cum este cel al conductei Negrilesti-Bârlad? Greu de spus. Se poate ca la mijloc sã fie tot felul de interese de partid. Ce se poate spune cu sigurantã este cã firma de evaluare a gresit grav, în favoarea viitorului cumpãrãtor, care ar primi cadou sute de tone de fier vechi, care ar valora o micã avere. La vot, Buzatu a rãmas interzis. Desi considerentele lui Rebegea erau cât se poate de clare si documentate, consilierii PNL, cei care ar trebui sã facã o politicã în folosul cetãteanului, au plecat capul si au votat alãturi de pesedistii lui Buzatu. La numãrãtoare, surprizã! Grupul consilierilor PP-DD a refuzat sã fie pãrtas la mânãria celor de la USL si nu a votat proiectul. Cu doar 20 de voturi „pentru”, proiectul a cãzut, având nevoie de 22 de voturi pentru ca miile de tone de fier vechi sã ajungã la persoana gânditã de Buzatu.
