PAGINI DE ISTORIE „Codreanu a fãcut din mine un fanatic român. Cât timp judec în istorie – iar nu în absolut – nu pot gândi nimic fãrã sã tin seama de neamul meu.”, a spus Mircea Eliade. Oare ce l-a impresionat atât de mult pe ilustrul Eliade la huseanul Corneliu Zelea Codreanu, ca sã facã apoi aceastã uluitoare mãrturisire posteritãtii!? Aproape demonizat în paginile scrise de unii istorici, care nu i-au iertat si poate nici înteles pe deplin gândurile sau faptele, Corneliu Zelea Codreanu a reusit în scurta, dar intensa sa viatã, sã atragã admiratia unor oameni de-o valoare incontestabilã, precum Nae Ionescu, Mircea Eliade, etc. Nãscut în „orasul dintre vii” si plecând în viata sa de combatant din pãdurea Dobrina, „Cãpitanul” este, cu sau fãrã vointa unora,… al Husului! Poate cu atât mai mult cu cât leagãnul Miscãrii Legionare de mai târziu a fost pãdurea Dobrina!
Sãptãmâna trecutã, pe 13 septembrie, s-au împlinit 113 ani de la nasterea lui Corneliu Zelea Codreanu, personajul care a decontat, pe drept sau pe nedrept, absolut tot ceea ce a însemnat actiunile legionarilor, fãcute chiar si dupã asasinarea acestuia, din 1938. Husenii nu l-au serbat! Nici nu aveau cum, multi dintre ei nu sunt mândri cã s-au nãscut în acelasi oras cu… legionarul Codreanu, dupã tot ce au citit în unele cãrti de istorie. A fost considerat „liderul carismatic al extremei drepte”, întreaga sa viatã fiind marcatã de principii nationaliste, duse cu usurintã si entuziasm, pânã la fanatism. În esentã, Corneliu Zelea Codreanu era un iubitor de neam, de românism autentic, însã, asa cum spunea pãrintele Arsenie Boca, „a comis si greseli destul de mari, în numele unor idealuri care puteau fi întelese în acele vremuri”. Fiul reputatului profesor husean, Ion Zelea Codeanu, a plecat în lupta sa nationalistã de la furia provocatã de perspectiva ocupãrii bolsevice. Perspectiva întinãrii credintei ortodoxe a neamului, dorinta unora de a scoate din scoli icoanele, orele de religie si preotii, l-au motivat pe „Cãpitan” sã înceapã lupta, organizându-si, la un moment dat, o micã oaste, formatã din oameni asemeni lui. Nu au fost multi huseni care sã îl urmeze, însã cei cu care a plãnuit în pãdurea Dobrina au depus jurãmântul de credintã alãturi de el. Carismatic, inteligent si dârz, Codreanu avea în personalitatea sa ceva special, despre care tot în termeni controversati se vorbeste: în timp ce unii cred cã avea carisma unui lider adevãrat, altii spun despre el cã avea vocatia crimei. Poate cel mai greu pãcat al sãu, neînteles nu doar de contestatarii sãi, dar si de cei care i-au admirat tãria, a fost ura nemãrginitã pentru evrei. În cartea sa, „Pentru Legionari”, pasaje întregi îi descrie pe evreii din România cu o virulentã care dezamãgeste si intrigã, în acelas timp.
Pãrintele Justin Parvu, despre „Cãpitan”!
„Despre Corneliu Zelea Codreanu si Legiunea Arhanghelului Mihail, istoricii nostri mai vechi sau unii mai noi au avut grijã sã denatureze adevãrul. Au fãcut-o cu un scop: generatiile care le-au urmat (sau vor urma) sã nu stie adevãrata istorie a românilor. Nu s-a scris <<fãrã urã si pãrtinire>>, asa cum ar trebui sã o facã adevãratii istorici. Corneliu Zelea Codreanu a fost încã din timpul vietii sale o legendã, iar moartea sa, care a fost o jertfã – <<cea mai scumpã dintre nunti>>, cum spunea cântecul legionar, a fãcut ca proiectarea sa miticã sã capete o deosebitã profunzime. Corneliu Zelea Codreanu si Miscarea Legionarã au fost însã si o realitate care apartine istoriei românilor. N-o putem neglija si trebuie sã o întelegem. Mai mult, Corneliu Zelea Codreanu a intrat într-un panteon al mitologiei românesti, unde trebuia demult sã-si afle locul”.
Pãrintele Dumitru Stãniloae:
„Corneliu Codreanu era si el o figurã foarte interesantã; si atrãgea ca si Arsenie Boca: avea ceva atractiv, ceva puternic asa; acelasi spirit hotãrât si sigur; alegea o cale si gata; mergea pe ea. Impresionau amândoi prin forma lor hotãrâtã de a fi. Era un dar al lor. Cred cã e o oarecare asemãnare între ei, parcã erau o piatrã, o stâncã. Eu n-am avut aceastã exactitate de a defini lucrurile, m-am legãnat asa, în cunoasterea adevãrului. Eu am pus foarte mult pret pe iubire, pe blândete, pe bunãtate, pe valorile Treimii; scrisul meu a atras – e adevãrat, dar ca persoanã n-am exercitat aceastã atractie pe care o exercitau Codreanu sau Arsenie Boca, si nu stiu cum e mai bine…”
SCURTÃ BIOGRAFIE
Corneliu Zelea Codreanu s-a nãscut la Husi pe 13 septembrie 1899!
Cel mai mare dintre sapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (în trei rânduri deputat, provenind dintr-o strãveche familie de pãdurari). Strãbunicul din partea mamei se numea Adolf Brauner, era bavarez de origine si a ajuns în Bucovina ca functionar vamal pe timpul stãpânirii austriece. Acolo s-a cãsãtorit cu Elisabeta Cornea, strãbunica lui Corneliu Codreanu. A absolvit Liceul Militar Mânãstirea Dealului si Facultatea de Drept din Iasi. În Primul Rãzboi Mondial îsi urmeazã tatãl pe front. În 1919 adera la Garda Constiintei Nationale, organizatie anticomunistã condusã de muncitorul iesean Constantin Pancu. Dejoacã, în 1920, douã actiuni comuniste la Regia din Iasi si la Atelierele CFR Nicolina. Este ales presedinte al Societãtii Studentilor în Drept. La 10 Mai 1922, înfiinteazã Asociatia Studentilor Crestini. În toamna lui 1922 pleacã sã studieze la Berlin si Jena, dar se întoarce în iarnã pentru a participa la marile miscãri studentesti din Decembrie 1922. Punctul principal al revendicãrilor studentesti îl reprezintã numerus clausus, adica limitarea numãrului de locuri alocate evreilor în universitãti la procentul pe care evreii îl aveau în populatia româneascã. Împreunã cu profesorul A. C. Cuza, fondeazã, în 1923, Liga Apãrãrii National Crestine. Organizeazã în acelasi an, împreunã cu Ion Mota, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Ilie Gârneata, Radu Mironovici, Leonida Bardac si Tudose Popescu un complot împotriva bancherilor evrei si a capilor coruptiei din lumea politicã. Complotul este trãdat de clujeanul Vernichescu. Îl împuscã, în legitimã apãrare, pe prefectul de politie Manciu din Iasi, în 1924. Este achitat un an mai târziu la Turnu Severin. Întemeiazã la 24 Iunie 1927, împreunã cu Ion Mota, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneata si Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelul Mihail. În 1930 organizeazã douã ample marsuri în Basarabia, cu scopul de a potoli agitatiile comuniste. Se constituie organizatia de tineret Garda de Fier. Este ales deputat de Neamt în 1931. Initiazã în 1935 Comertul Legionar. Întemeiazã partidul Totul pentru Tarã, ca expresie politicã a Miscãrii Legionare. Este arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru ultragierea lui Nicolae Iorga si este condamnat la sase luni detentie. În luna mai i se intenteazã încã un proces si este condamnat la zece ani muncã silnicã. În noaptea de 29-30 Noiembrie 1938 este asasinat de jandarmi împreunã cu Nicadorii si Decemvirii, în timp ce erau transportati cãtre Jilava.
