spot_img
15.8 C
Vaslui
22-sept.-2024
spot_img

547 ani de la victoria strãlucitã a lui Stefan cel Mare la Vaslui. „El nu s-a îngâmfat, ci a postit 40 zile cu pâine si cu apã” | FOTO

- Advertisement -

ISTORIE SI CREDINTÃ… Stefan cel Mare si Sfânt a fost cinstit ieri, în cadrul unui ceremonial militar-religios organizat cu prilejul a 547 ani de la cea mai rãsunãtoare victorie împotriva otomanilor, obtinutã pe data de 10 ianuarie 1475. Evenimentul a avut loc la Ansamblul Monumental „Podul Înalt” din satul Bãcãoani, comuna Muntenii de Jos, si a început cu o slujbã de Tedeum, oficiatã de un sobor de preoti, împreunã cu Episcopul Husilor, Presfintitul Pãrinte Ignatie. A continuat cu o serie de alocutiuni sustinute de reprezentantii autoritãtilor locale si cu depuneri de coroane. Printre cei prezenti la eveniment, alãturi de primarul comunei Muntenii de Jos, Iulian Lazãr, s-au numãrat subprefectul Mircea Gologan, presedintele Consiliului Judetean, Dumitru Buzatu, primarul Vasluiului, Vasile Pavãl, deputatii Adrian Solomon, Irinel Stativã, Eduard Popica, Tudor Polak, Raisa Enachi, senatorul Andrei Busuioc si prof. univ. Cãtãlin Turliuc.

Bãtãlia de la Podul Înalt a rãmas în istorie ca cea mai importantã victorie împotriva otomanilor. În ciuda diferentei mari de forte, turcii, aflati sub conducerea lui Suleiman Pasa, au suferit o înfrângere impresionantã, pierzând, dupã spusele unor cronicari, o mare parte a armatei. A fost consideratã cea mai mare înfrângere a islamului în fata unei armate crestine, Ștefan cel Mare fiind numit eroul crestinãtãtii. În „Letopisetul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, tara Moldovei”, scris în slavonã în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare si a fiului acestuia Bogdan al III-lea, aflãm cã „în anul 6983 (n.r. 1475) ianuarie 10, marti, a fost rãzboi la Vaslui cu puterile turcesti si a biruit atunci Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu si cu ajutorul lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu, care s-a nãscut din Preacurata Fecioarã spre mântuirea noastrã. Si le-a dat Dumnezeu pe acele limbi necredincioase în ascutisul sabiei si au cãzut atunci multime mare, fãrã numãr si au fost prinsi vii multi, fãrã numãr, care de asemenea au fost tãiati, ci numai pe unul l-au lãsat viu, pe fiul lui Sac pasa. Si steagurile lor si cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre. Și s-a întors Stefan voievod cu toti ostenii lui ca un purtãtor de biruinte în cetatea sa de scaun a Sucevei si i-au iesit în întâmpinare mitropolitii si preotii, purtând Sfânta Evanghelie în mâini si slujind si lãudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost ca dar de la cel Preaânalt si binecuvântând pe tar: „Sã trãiascã tarul”. Si a fost atunci veselie între oameni si la toate domniile dimprejur si la toti crestinii drept-credinciosi, cãci a biruit domnul limbile pãgâne cu mâna robului sãu, Io Ștefan voievod. Si însusi Stefan voievod a fãcut atunci mare ospãt mitropolitilor si vitejilor sãi si tuturor boierilor sãi, de la mare pânã la mic. Si a dãruit atunci multe daruri întregii lui ostiri si lãudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost”. Lupta de la Vaslui, Podul Înalt, a fost o victorie strãlucitã, care a dus faima domnului în Europa. Papa Sixt al IV-lea, numindu-l principele crestinãtãtii, i-a scris lui Stefan: „faptele tale sãvârsite pânã acum cu întelepciune si vitejie contra turcilor necredinciosi, dusmanii nostri, au adus atâta celebritate numelui tãu, încât esti în gura tuturor si esti de cãtre toti foarte mult lãudat”.

Episcopul Husilor: „dupã aceastã biruintã de la Podul Înalt, Stefan a postit 40 zile cu pâine si cu apã, poruncind în toatã tara sã nu cuteze cineva sã-i atribuie aceastã biruintã, pentru cã este a lui Dumnezeu”

Pãrintele Ignatie le-a vorbit celor prezenti despre Stefan cel Mare din perspectiva religioasã, precizând cã evenimentul nu este unul de comemorare sau omagiere, ci de cinstire. „Ne aflãm aici, în ambianta spiritualã a celui pentru care neamul nostru românesc îi aduce o deosebitã cinstire, marele voievod Stefan cel Sfânt. Poetul Ioan Alexandru, într-o poezie arhicunoscutã, „Testamentul lui Stefan”, avea sã spunã „Stefan e Mare pentru cã a fost smerit”. Acest lucru e confirmat si de o cronicã polonezã în care ni se spune cã dupã aceastã biruintã de la Podul Înalt din 1475, Stefan nu s-a îngâmfat, nu s-a mândrit, nu s-a trufit, ci a postit 40 zile cu pâine si cu apã, poruncind în toatã tara sã nu cuteze cineva sã-i atribuie aceastã biruintã, pentru cã este a lui Dumnezeu. Cred cã acest lucru îl învãtãm de la Stefan cel Mare si Sfânt: smerenia. Din pãcate, noi, cei de astãzi, nu reusim sã fim smeriti nici mãcar atunci când nu avem nicio izbândã. Ne atribuim biruintele celor din jurul nostru si ne trufim. În traditia bisericii noastre, atunci când îi cinstim pe sfinti, pentru cã sfintii se cinstesc prin rugãciune, prin stare de reculegere profundã a inimii noastre, noi luãm aminte si la modul în care au trãit ei. Cred cã acesta ar trebui sã fie mesajul legat de cinstirea lui Stefan cel Mare: sã fim smeriti, sã nu ne îngâmfãm, sã nu ne trufim chiar si atunci când avem o mai micã sau mai mare biruintã în viata noastrã profesionalã, la nivel personal sau la nivel national. Duhul lui Stefan cel Mare sã fie cel care sã ne cãlãuzeascã, sã ne inspire pe fiecare dintre noi si, asa cum i-a fost transmis de cãtre un boier, înainte de a lua decizia concretã de a se implica în lupta de la Podul Înalt, îi vom spune si noi acestuia „Doamne, nu te tulbura, noi îti stãm alãturi credinciosi si Dumnezeu ne va ajuta”. Asa sã ne ajute Sfântul Voievod Stefan cel Mare, cãruia noi ne rugãm si îl cinstim, întotdeauna sã ne dea smerenia de care avem nevoie fiecare dintre noi. Un om smerit e un om plãcut, un om care îti inspirã multã liniste, foarte mult duh de întelepciune, foarte multã asezare lãuntricã și, mai ales, acest duh de pace între oameni. Multumesc în mod special Consiliului Judetean Vaslui, tuturor organizatorilor implicati în aceastã cinstire, pentru cã nu este nici comemorare, nici omagiere. Sfintii se cinstesc, ei nu sunt evocati, ci sunt invocati în rugãciune. Le multumesc foarte mult pentru cã tin cu toate fibrele fiintei sã îl cinstim prin rugãciune pe cel care ne este fiecãruia în parte un model. La multi ani, multã bucurie, mult curaj. Multã întelepciune în tot ceea ce facem si, mai ales, multã bunãtate când, poate, cei din jurul nostru, ne mai tenteazã sã scoatem din adâncurile fiintei noastre rãutãtile pe care le cuviintãm”, a transmis Preasfintitul Pãrinte Ignatie.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

1 COMENTARIU

  1. Doar masca a fost importantă și postul?
    Uitați-vă cum urcă plini de emfază, pe scările alea ruinate, crăpate! Nu trebuiau refăcute?
    Un monument lăsat de izbeliște , de când s-a construit! Nu vă este rușine??? Sunteți chiori?
    Niciunul din Primărie, Consiliu, Primăria Munteni de Jos, nu observați că a căzut o placă și de pe monument , din rândul de sus?
    La fel o să fie și la anul! Nimic bun, constructiv, în urma voastră!
    Un monument important al județului, în PARAGINĂ!
    Și vă duceți acolo, să vă pozați!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.