PAGUBE…Lipsa precipitatiilor si seceta prelungitã de anul trecut au adus agricultura vasluianã în pragul dezastrului. Astfel, la nivel judetean, 115.000 de hectare de teren arabil, înfiintat cu culturi, mai ales cele din primãvara trecutã (floarea soarelui, porumb – n.r.), au fost declarate calamitate în proportie de 100%. De asemenea, cu productii de aproximativ o tonã de boabe de porumb la hectar, fermierii vasluieni nu pot spune cã, pentru ei, anul 2024 a fost un an bãnos. În schimb, începutul acestui an se aratã promitãtor pentru culturile de toamnã, iar rezerva de apã din sol este, deocamdatã, suficientã.
Pentru fermierii vasluieni, anul 2024 s-a dovedit un an dezastruoas cu productii mici si foarte mici, dar si cu mii de hectare calamitate, afectate de seceta prelungitã sau, în unele cazuri, de inundatii sau grindinã. În total, la nivelul judetului Valsui au fost calamitate 115.000 de hectare. Dintre acestea, 35.222 de hectare au fost cultivate cu porumb, 47.253 ha cu floarea soarelui. De asemenea, 5.889 de hectare au fost distruse de grindinã sau inundatii. Din fericire, anul acesta, rezerva de apã din sol pare promitãtoare pentru culturile de toamnã. La nivelul judetului Vaslui, din cele 401.573 de hectare de teren agricol, aproape 73% îl reprezintã terenul arabil si putin peste 21% pãsuni. Astfel, agricultura judetului Vaslui înseamnã, în cea mai mare parte, lucrul pãmântului sau cultura mare. Mai exact, din întreaga suprafatã arabilã a judetului, 55,5% este cultivatã cu cereale si 25,15% cu plante uleioase. Diferenta o reprezintã cultura de legume în câmp si alte culturi pe suprafete reduse. Pentru acest lucru, fermierii vasluieni au reusit, în ultimii ani, sã-si îmbunãtãteascã si sã-si mãreascã numãrul de utilaje ajungându-se, anul trecut, la 4.411 tractoare, 559 de combine sau 1.810 semãnãtori. De asemenea, pentru cresterea productiei s-au folosit si fertilizatoarele pentru culturi (îngrãsãminte) dar, comparativ cu anii din urmã, anul trecut, acestea au fost folosite pe 71.820 de hectare cu grâu, pe 76.480 hectare de porumb, 26.351 ha cu rapitã sau 46.365 ha de floarea soarelui. Asa cum spuneam, acest lucru s-a datorat, în mare parte, secetei prelungite, ajungându-se, acolo unde suprafetele cultivate sã nu fie calamitate 100%, la productii de 1.000 kg de porumb boabe la hectar, în conditiile în care, în 2023, productia a depãsit si 5.000 de kg de boabe la hectar. Si tot anul trecut, judetul Vaslui a raportat o diminuare a suprafetei agricole cu 606.692,95 mp. Aceastã suprafatã a trecut în intravilan si majoritatea ei a fost împãrtitã în loturi de casã pentru tineri.
Bai ești prost ? Bai ești nebun ? Ca în filme cu prosti . Cum să spui că anul 2024 a fost pentru agricultura jud. Vaslui, un dezastru.?? Ia ieși tu acela în față să te vadă lumea. Dar să ai mintea la tine. Auzi. Bai nenorocirile care ești, la mine în comună să dat vreo 700 kg., de porumb sau grâu (800 lei, bani). Ulei,oamenii au fost mulțumiți. Și voi vorbiți de dezastru. Habar nu aveți ce e ala un dezastru. V-as spune eu dar altădată. Că nu sau făcut 10000 kg, la ha, asta e altceva. Oricum mașini bengoase tot și-au luat., în ciuda altora, invidioși. Hai ca m-ați enervat.
Precipitatiile atmosferice au o repartiție neuniformă, atât în timp cât și în spațiu, mai ales dacă vorbim despre aversele de ploaie din sezonul cald al anului.
În decursul anului agricol 2023/2024 deși, în anasamblu, a fost secetă în jud. Vaslui, pot fi zone unde a plouat ceva mai mult, caz în care și producțiile sunt mai bune.
Cert este că seceta este un factor de RISC pentru SISTEMUL AGRICOL în județul Vaslui.
PS: Dacă se dorește agricultură performantă bine ar fi să nu ne mai uităm la capra vecinului și să îi dorim **să crape** , ci să îl copiem și, poate, să fim mai buni decât acesta.
Mergeți la țară sa vedeți ce averi colosale au adunat fermierii au jepanele de sute de mii de euro bucata utilaje de miloane de euro și tot se plâng ca nu merge și nimeni nu se lasă. A nu se uita ca agricultura este cea mai susținută ramura a economiei dar ea este măcinată de evaziune fiscală și muncă la negru iar noi importăm alimente de proasta calitate
Dq când fac averi colosale de ce nu zic nimic fermierii avari lacomi nesimțiți evazionisti ??? Au făcut averi colosale de pe terenul țăranilor amărâți din evaziune fiscală și muncă la negru din subvenții despăgubiri de secetă rambursări de tva subvenții la motorina la suprafață tot felul de facilități și beneficii din bugetul statului.
Cu tradatorii si scursurile care ne conduc nu o sa ajungem departe. taraturile de la guvern nu dau 2 bani pe agricultori.
Nici pana la aceasta data nu au dat toti banii la fermieri, iar de impaduriri nu mai spunem, pentru ei nu exista in vocabular, dară-mi-te pe ordinea de zi in guvern, ca ei isi fac concediile in Dubai si la Monte Carlo, iar acolo nu prea sunt paduri…
Există studii care indică faptul că în Podișul Central Moldovenesc rata medie de înaintare a ravenelor continue este de cca 12…13 m/an, suprafața medie de ravenare crescând cu 300…400 mp/an, iar volumul mediu de material solid erodat prin ravenare atinge 2000…3000 mc/an. În același areal geografic, eroziunea medie multianuală este de 4000…5000 tone/an.
Marele agronom român, academicianul Gheorghe Ionescu Sisești, creator de școală în domeniul agronomiei, cel care în anul 1927 a înființat Institutul de Cercetări Agronomice al României a spus „Ruina pădurilor ar însemna ruina agriculturii, și ruina agriculturii ar însemna ruina civilizației”.
****
#ADAPTABILITATE – conform DEx reprezinta „capacitate de adaptare” sau „însușirea de a fi adaptabil”.
„Schimbări climatice” este o titulatura pompoasa, data de experti, pentru a face cat mai bine inteles ceea urmeaza sa se intample la nivel global din punct de vedere climatic. Corect este sa vorbim despre „modificari in regimul unor elemente climatice”, modificari care, iata, se transpun in prezent fenomenele meteorologice deosebite ca intensitate, dar despre care si noi, meteorologii/climatologii romani, tot vorbim …. de mai bine de 20 de ani!!!
Vorbim de modificari in regimul unor elemente climatice la care trebuie sa ne ADAPTAM!!! Deci, trebuie sa vorbim de ADAPTABILITATE!
ADAPTABILITATEA României, deci și la nivelul județului Vaslui, la fenomenele meteorologice deosebite din prezent nu tine doar de modernizarea/capacitarea unui sistem de avertizare meteorologic pentru care Administratia Nationala de Meteorologie din România derulează în prezent proiecte care au acest scop. NU ESTE SUFICIENT!!!
Agricultorii trebuie să utilizeze genotipuri de plante cu rezistență sporită la temperaturi ridicate sau secetă și cu perioadă mai scurtă de vegetație, dar și să își modifice practicile de lucrare a terenurilor, cum ar fi renunțarea la arăturile adânci care pot accelera pierderea apei din sol.
Nu în ultimul rând, răspunsurile la aceste întrebări reprezintă cheia unor măsuri ce vizează conceptul de adaptabilitate:
1. Cu cât A CRESCUT în România (inclusiv județul Vaslui), față de acum 30 de ani, suprafața de teren acoperită de perdele forestiere care, după cum știm, au efect de atenuare a extremităților meteorologice (moderează temperatura, atenuează viiturile, îmblânzește vântul/viscolul etc, etc)
2. Cu cât A SCĂZUT în România (inclusiv județul Vaslui), față de acum 30 de ani, suprafața de teren afectata de procese de eroziune de suprafață și de adancime a solului, suprafețe care puteau fi împădurite mai ales că sunt și ineficiente economic?
3. Cu cât A CRESCUT în România (inclusiv județul Vaslui), față de acum 30 de ani, suprafata de teren agricol irigabil?
4. In ce procent/masura planurile de urbanism au fost actualizate in sensul ADAPTABILITATII la „schimbarile climatice”?