Dincolo de faptele vechi de vitejie ale pompierilor, de la Bãtãlia din Dealul Spirii, din timpul Rãzboiului de Independentã ori a celor douã rãzboaie mondiale, arma pompierilor a fost întotdeauna în primele rânduri când a fost vorba de salvarea de vieti omenesti ori de limitare a pagubelor materiale datorate incendiilor, inundatiilor sau altor situatii de urgentã. În afara acestor activitãti, în sarcina ISU este si SMURD, serviciul de ambulantã care a salvat nenumãrate vieti. Azi, 13 septembrie, pompierii militari îsi sãrbãtoresc ziua, cu ocazia împlinirii a 166 de ani de la Bãtãlia din Dealul Spirii.
Momentul istoric de la 13 septembrie 1848 a fost oficializat în documentele institutionale postbelice, fiind desemnat ulterior ca Ziua Pompierilor din România în toate documentele de functionare a Corpului Pompierilor Militari. Bãtãlia din Dealul Spirii de la Bucuresti reprezintã actul eroic al pompierilor militari în apãrarea Revolutiei de la 1848 si prima afirmare patrioticã a calitãtilor morale si de luptã ale ostasilor tinerei armate române moderne, constituite în urma Pãcii de la Adrianopol din 1829. Intrarea în Bucuresti a trupelor de invazie a prilejuit unitãtilor române prezente în garnizoanã – printre care si Compania de Pompieri – unul dintre cele mai înãltãtoare momente ale Revolutiei române de la 1848: înclestarea din Dealul Spirii, devenitã simbol al luptei pentru libertate si independentã nationalã a poporului român. Comandantul Regimentului 2 Infanterie si seful garnizoanei capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenentei Domnesti sã deplaseze în ziua urmãtoare subunitãtile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formate din aproape 6.000 de luptãtori si comandatã de Kerim Pasa, ce urma sã preia cazarma din acea zonã. Însã lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidentã, în aceeasi zi de 13 septembrie, cu putin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influentat moralul si devotamentul ostasilor, vointa de a apãra demnitatea nationalã. Aceeasi stare de spirit îi caracteriza si pe ostasii Companiei de Pompieri comandati de cãpitanul Pavel Zãgãnescu; acestia voiau sã meargã cu totii la cazarma din Dealul Spirii, convinsi de iminenta unui conflict armat cu otomanii. Soldatii lãsati pentru paza cazãrmii au cerut comandantului lor: “Luati-ne si pe noi, nu ne lãsati în cazarmã, ca pe niste nevrednici, cãci dacã acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun rãzboi, noi vrem sã murim cu fratii nostri!”. Înclestarea propriu-zisã s-a declansat ca urmare a unei altercatii între un ofiter al Companiei de Pompieri (sublocotenentul Dincã Balsan) si unul otoman; desi împresurati din toate pãrtile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de armã cu lupta la baionetã si lovind fãrã crutare inamicul care, în pofida superioritãtii numerice, a fost cuprins de panicã. Otomanii au reusit sã punã în pozitie de tragere douã piese de artilerie si au deschis focul asupra pompierilor. Acestia au pornit împotriva tunurilor inamice si dupã o scurtã luptã au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dusmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au cãzut zeci de morti si rãniti; numai cã, din cauza lipsei de munitie, în cele din urmã tunurile au fost abandonate. Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, vãzând cã nu poate înfrânge rezistenta garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiter care a propus încetarea focului, garantând în schimb “libera iesire din cazarmã” – angajament care mai apoi nu a fost însã respectat de otomani. Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj si dibãcie în rezolvarea situatiilor de luptã, capacitate de rezistentã si spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârsitoare. Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul si patriotismul pompierilor militari, acordã în anul 1860 participantilor la eroicul act, pensii pe viatã si prima medalie româneascã: ”PRO VIRTUTE MILITARI”. Iar în 1863, când ostirea românã primea noile drapele, nu întâmplãtor domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru aceastã festivitate data de 13 septembrie.
Istoricul pompierilor vasluieni
În baza unui mai vechi proiect bucurestean, la 3 ianuarie 1835, a luat fiintã la Iasi, prima companie de pompieri militari. Dupã modelul companiei din Iasi s-au înfiintat în anii urmãtori, în diferite orase din Moldova “comenzi de foc” care, desi civile, aveau organizare asemãnãtoare. Judetul Vaslui se bucurã de o adevaratã traditie a armei pompierilor, astfel cã la Bârlad ia fiintã comanda pojãrniceascã în anul 1841, la Husi în anul 1850 , iar la Vaslui în anul 1852. În anul 1968, odatã cu noua împãrtire administrativã a teritoriului tãrii si aparitia judetului Vaslui, la data de 1 octombrie, s-a stabilit si noua organizare a pompierilor militari. În urma acestei organizãri, a luat fiintã si Grupul Judetean de Pompieri Vaslui, având în subordine directã companiile de pompieri Vaslui, Bârlad si Husi. La data înfiintãrii, comandamentul Grupului de Pompieri Vaslui si Compania de Pompieri Vaslui aveau sediul într-un local situat pe str. Stefan cel Mare nr. 115. Începând din anul 1975, s-au demarat lucrãrile de constructie a unui nou sediu pentru comandamentul grupului si Compania de Pompieri Vaslui, pe str. Castanilor nr. 9, lucrãri care aveau sã fie definitivate la finele anului 1977.
Un moment important al istoriei pompierilor militari vasluieni l-a constituit anul 1997, atunci când a primit denumirea de Grupul de Pompieri “Podul Înalt” al Judetului Vaslui. Prin Decretul Presedintelui României nr. 244 din 19 iunie 1997, a fost acordat Drapelul de Luptã Grupului de Pompieri “Podul Înalt” al judetului Vaslui. În anul 1998, odatã cu intrarea în vigoare a noului stat de organizare al unitãtii, subunitãtile au primit urmãtoarele denumiri: Detasamentul de Pompieri Vaslui, Sectia de Pompieri Bârlad si Statia de Pompieri “Tip I” Husi.
La 21 iulie 2004 a avut loc unul dintre cele mai semnificative si emotionante momente din istoria unei unitãti militare: decorarea Drapelului de Luptã al unitãtii cu Ordinul “Virtutea Militarã” în grad de cavaler. Începând cu data de 15 decembrie 2004, prin unificarea Grupului de Pompieri “Podul Înalt” Vaslui cu Inspectoratul de Protectie Civilã Vaslui, a luat fiintã Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã (ISU) “Podul Înalt” al judetului Vaslui, constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentã, înfiintat în scopul managementului situatiilor de urgentã pe tipurile de risc din zona de competentã. Istoria pompierilor vasluieni a consemnat fapte memorabile si interventii dificile, pe parcursul cãrora au fost salvate vietile a sute de oameni, puse în pericol de furia naturii dezlãntuite, de incendii sau cutremure. În cartea eroilor neamului au intrat, pentru totdeauna, si doi pompieri de la Sectia de Pompieri Bârlad, lt. maj. post mortem Martac Ioan si sg. maj. post mortem Ivascu Victor. Cei doi si-au dat viata în lupta cu flãcãrile la incendiul izbucnit în data de 23 iunie 1963 la depozitul Sanepid Bârlad, dupã ce au reusit sã salveze viata a 43 de copii care se aflau în cresa situatã în imediata apropiere a locului incendiat. În memoria celor doi bravi eroi a fost amplasatã o placã comemorativã pe fatada cazãrmii si s-a amenajat o camerã memorialã. În ultimii ani, inspectoratul a primit în dotare echipamente performante pentru interventii în caz de incendii, descarcerãri si acordãri de prim ajutor prin Programul Operational Regional, în prezent în dotarea ISU Vaslui aflându-se 12 autospeciale de interventie de capacitate medie si mare, dotate cu echipamente performante pentru interventii în caz de incendii, descarcerãri si acordãri de prim ajutor, o autospecialã de salvare de la înãltimi, o autospecialã de primã interventie si comandã, o autospecialã pentru descarcerare grea si 8 ambulante de prim ajutor medical (SMURD). Astãzi, descarcerarea si asistenta persoanelor aflate în situatii critice, interventia serviciului mobil de urgentã, reanimare si descarcerare, interventia la inundatii, incendiile de amploare sau situatiile de urgentã provocate de manifestãri ale fenomenelor meteo periculoase sunt doar câteva exemple de misiuni ale pompierilor vasluieni. În prezent, ISU “Podul Înalt” al judetului Vaslui are în componentã urmãtoarele subunitãti: Detasamentul Vaslui, cu o Gardã de Interventie în orasul Negresti, un Punct de lucru în municipiul Vaslui cu sediul la Casa Armatei si un Punct de Lucru la Ivãnesti, Detasamentul Bârlad, cu Punct de Lucru în orasul Murgeni, si Sectia Husi. Rãspunzând zi de zi solicitãrilor cetãtenilor si nevoilor comunitãtii, pompierii se aflã mereu în prima linie a luptei, pentru a face viata oamenilor mai sigurã si pentru a le apãra bunurile.
