Centenar la Vaslui
SÃRBÃTOARE… Ziua de 19 martie 2012, Ziua Pasaportului Românesc, marcheazã trecerea a 100 de ani de la promulgarea, prin Înaltul Decret Regal cu numãrul 1758 din 19 martie 1912, „Legii asupra pasapoartelor”, prima lege modernã în domeniu. De-a lungul celor 100 de ani, documentele de trecere a frontierei emise de autoritãtile statale, s-au numit salvconducte, scrisori adeveritoare, cãrti de pribegie, rãvase, sineturi, tescherele, foi de circulatie, foi de cãlãtorie, pasuri, pasusuri sau pasapoarte.
Pasaportul prin care se desemna documentul de cãlãtorie, în baza cãruia cãlãtorii români puteau circula peste granitele Dunãrii si ale Imperiului Habsburgic, apare reglementat pentru prima datã în Regulamentele Organice, intrate în vigoare în 1830 în Moldova si în 1831 în Tara Româneascã. Conform datelor de arhivã, cãlãtorii aveau obligatia de a arãta la hotarul Valahiei atât pasaportul consulatului, cât si rãvasul de drum. Strãinii sositi în Tara Româneascã trebuiau sã aibã viza consulatului, pe care sã o prezinte la Agie, de unde li se elibera apoi pasaportul pe baza cãruia puteau circula în orice loc din tarã. Pentru cei care doreau sã plece din tarã, Agia elibera pasapoarte pe care acestia trebuiau sã le arate, la trecerea granitei, ofiterului din „militia pãmânteanã”, special orânduit pentru aceasta. Un moment de referintã în evolutia istoricã a pasaportului românesc l-a constituit promulgarea, la 19 martie 1912, de cãtre regele Carol I, a primei legi moderne care se referea la pasapoarte, denumitã Legea asupra pasapoartelor, prin care statul român introducea primele principii generale în privinta pasapoartelor si pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autoritãti si cetãteni. „Liberate de Ministerul de Interne si de prefectii de judete, pasapoartele erau emise în numele regelui si aveau formatul unei cãrti mici portative”, de dimensiunile 9 cm pe 13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare paginã avea un „fond încadrat, compus cu motive nationale, în culoarea liliacului deschis, fãcând sã iasã în aparentã stema tãrii si având deasupra cuvântul „România”, iar dedesubt cuvântul „Pasaport”.
Perioada interbelicã, noile tipuri de pasapoarte
Istoria pasaportului continuã cu perioada de dinaintea si din timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, când au fost introduse noi tipuri de pasapoarte simple, de serviciu si diplomatice, unele dintre acestea distingându-se printr-o tehnicã specialã de prindere (lipire, brosare) a filelor de coperti, care crea un efect de evantai. Schimbãrile politice si sociale survenite odatã cu proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare Române, au determinat autoritãtile de la acea vreme sã introducã în circulatie pasapoarte cu o nouã denumire a statului si cu un nou însemn heraldic, însemn care se va pãstra si în noile organizãri statale ce vor urma aceastã perioadã, respectiv cea comunistã si cea socialistã. Urmãtoarele tipuri de pasapoarte au fost introduse în circulatie într-o perioadã caracterizatã de 50 de ani în care dreptul la liberã circulatie a fost sever îngrãdit, acestea fiind înlocuite odatã cu schimbãrile politice si sociale care au avut loc dupã evenimentele din decembrie 1989. Imediat dupã aceste evenimente, societatea româneascã a intrat într-un amplu si accelerat proces de transformare generat de deschiderea granitelor tãrii, care a condus la un exod al cetãtenilor români ce doreau sã cãlãtoreascã în strãinãtate. Documentele de cãlãtorie românesti au fost aliniate la standardele internationale în materie, începând cu luna iunie 1994, fiind introdus în circulatie un nou model de pasaport simplu românesc, în conformitate cu prevederile standardelor internationale.
Pasaportul simplu, introdus din ianuarie 2002
Începând cu 21 ianuarie 2002, a fost pus în circulatie de cãtre autoritãtile române un nou tip de pasaport simplu, ca urmare a necesitãtii de a se asigura o securitate sporitã a documentelor. Adoptarea la 20 iulie 2005, a Legii nr. 248 privind regimul liberei circulatii a cetãtenilor români în strãinãtate a statuat conditiile în care cetãtenii români îsi puteau exercita dreptul la libera circulatie în strãinãtate, precum si limitele exercitãrii acestui drept. În urma dobândirii calitãtii de stat-membru al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, necesitatea intrãrii în circulatie a pasaportului electronic reprezenta o obligatie asumatã de România. Punerea în circulatie a pasaportul simplu electronic românesc, eveniment marcat la data de 31 decembrie 2008 si extinderea implementãrii sistemului de emitere a acestora la nivel national au reprezentat principalele provocãri care au stat în atentia Directiei Generale de Pasapoarte (DGP). „Desi s-a pornit de pe o pozitie de inferioritate generatã de anumite cercuri de interese care înfierau emiterea noilor documente, s-a lucrat cu seriozitate la crearea unei imagini pozitive si la sporirea încrederii cetãtenilor români în documentele biometrice, ajungându-se chiar la realizarea si punerea în circulatie, la 14.05.2010, a unui nou model al pasaportului simplu electronic, în care sunt implementate mai multe elemente de securitate, tocmai în ideea ca acestea sã confere deplinã sigurantã în situatia încercãrilor de falsificare de orice gen”, a precizat conducerea DGP. Si cu aceastã ocazie aniversarã, conducerea DGP este în mãsurã sã afirme cu fermitate si responsabilitate cã, împreunã si cu sprijinul integratorului sistemului de emitere a pasaportului simplu electronic, Compania Nationalã „Imprimeria Nationalã” SA, poate face fatã cu succes oricãror provocãri care vor fi lansate pe linia documentelor de cãlãtorie, de identitate sau de oricare alt tip care se doresc a fi emise la nivel national.
La Vaslui, atentie deosebitã pentru prevenirea faptelor de coruptie
Cu mult mai securizate, pasapoartele simple temporare si pasapoartele simple electronice au fost lansate la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple (S.P.C.E.E.P.S.) Vaslui, începând cu data de 16 noiembrie 2009. Termenul de valabilitate este de 1 an în cazul pasapoartelor simple temporare. Pasapoartele simple electronice au o valabilitate de 5 ani pentru persoanele care au o vârstã mai mare de 6 ani si o valabilitate de 3 ani pentru persoanele cu vârsta mai micã de 6 ani. „Aceste date, precum si alte informatii utile le sunt puse la dispozitie celor interesati, atât la sediul serviciului, pe pagina web a Institutiei Prefectului Judetului Vaslui, cât si telefonic. Mãsurile luate de conducerea serviciului în ceea ce priveste buna organizare a activitãtilor, respectarea legislatiei si mai ales atentia deosebitã acordatã prevenirii faptelor de coruptie s-au reflectat în derularea programului de lucru fãrã incidente deosebite, fapte de coruptie sau alte aspecte negative”, a declarat seful S.P.C.E.E.P.S. Vaslui, comisar Dan Constantin Stefãnache.
