VASLUI Timp de 96 de ani de la Marea Unire, ziua de 1 Decembrie a avut o istorie sinuoasã, plinã de suisuri si coborâsuri, în judetul Vaslui. De la înfiintarea judetului, din 1968, “Ziua Unirii Transilvaniei cu România” (cum preferau sã o numeascã comunistii pentru a nu-i supãra pe sovietici vorbind despre România Mare), a fost sãrbãtoritã mai întâi în mod formal, prin “expunerea tovarãsului Nicolae Ceausescu”, pentru ca apoi sã fie uitatã cu totul. În anii încheierii cincinalelor sau ai congreselor partidului, precum cel din 1984, a fost posibil ca Ziua Unirii sã nu fie pomenitã aproape deloc în presa localã, propaganda comunistã a “împlinirilor mãrete ale partidului” eclipsând orice sãrbãtoare. Spre sfârsitul dictaturii comuniste, ziua de 1 Decembrie începe sã devinã din nou popularã, prin organizarea de evocãri si simpozioane, fiind numitã din nou “Ziua Unirii” sau chiar a “realizãrii României Mari”. Dupã 1990, 1 Decembrie si-a câstigat locul în inima vasluienilor, în ciuda faptului cã unii mai au nostalgia fastului, dar si a vremii bune din zilele de 23 august de altãdatã.
Depuneri de coroane, sute de militari, angajati ai Ministerului de Interne, politisti locali, angajati de la alte servicii, plus blindate, camioane militare, masini de interventie de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã participã la o paradã militarã de exceptie, pregãtitã de autoritãtile locale cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Ansambluri folclorice si solisti de muzicã usoarã si popularã în spectacole la care participã sute de vasluieni. Astfel a fost sãrbãtoritã ziua de 1 Decembrie, Ziua Unirii tuturor românilor, devenitã din 1990 Ziua Nationalã a României, în judetul Vaslui anul trecut.
Dar nu a fost întotdeauna asa. În anii comunismului, era posibil ca în presa localã, la televizor sau la radio, dar mai ales în mintea vasluienilor ziua de 1 Decembrie sã fie lipsitã de orice semnificatie specialã sau cel mult sã fie amintitã ca “ziua unirii Transilvaniei cu România”. În functie de planurile partidului, de linia politicã internã sau externã, 1 Decembrie a avut, între 1968 si 1989, o mai micã sau mai mare importantã. În perioda de început a domniei lui Nicolae Ceausescu, a asa-numitului “dezghet”, a afirmãrii unei linii nationale a PCR si a Republicii Socialiste România, diferitã de cea a URSS, 1 Decembrie era aniversatã la nivel oficial, formal, de oficialitãtile nationale si locale, manifestãrile de masã lipsind însã cu desãvârsire.
Tovarãsul Nicolae Ceausescu are cuvântul
La 30 noiembrie 1968, anul înfiintãrii judetului Vaslui, bisãptãmânalul Vremea nouã, “organ al Comitetului Judetean Vaslui al PCR si al Consiliului popular judetean provizoriu”, avea pe prima paginã, sub deviza “Proletari din toate tãrile, uniti-vã!”, doar atât: “Expunerea tovarãsului NICOLAE CEAUSESCU la sedinta jubiliarã a Marii Adunãri Nationale consacratã semicentenarului unirii Transilvaniei cu România”. Ceausescu nu putea pierde ocazia de a avea prim planul oricãrei manifestãri dedicate acestei zile. Expunerea tovarãsului continua, cu litere mãrunte, foarte dens, pe paginile 2 si 3 ale ziarului. “Stimati Tovarãsi deputati, sedinta jubiliarã a Marii Adunãri Nationale este consacratã aniversãrii semicentenarului unirii Transilvaniei cu România – eveniment istoric de importantã crucialã în viata poporului nostru, care a dus la realizarea statului national unitar român si a deschis calea dezvoltãrii unitare a natiunii noastre (aplauze). Permiteti-mi, stimati tovarãsi, sã adresez, cu prilejul acestei mari sãrbãtori nationale, în numele forumului suprem al tãrii – Marea Adunare Nationalã -, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român si al guvernului, tuturor oamenilor muncii din tara noastrã – muncitori, tãrani, intelectuali, bãrbati si femei, tineri si vîrstnici, români, maghiari, germani si de alte nationalitãti – cele mai cãlduroase felicitãri (aplauze puternice). Astfel începea “expunerea tovarãsului” din 1968.
Ziua “unirii Transilvaniei cu România” era oglinditã si în programul televiziunii si a radioului de stat. Ziarul Vremea Nouã din 30 noiembrie 1968 cuprinde o “Agendã dv. pentru mîine, 1 decembrie 1968”, cuprinzând programul Radio Iasi si TVR. “8.30 Emisiune pentru copii si scolari. Excursie în cetatea transilvanã Alba Iulia (…) 19.00 Telejurnalul de searã. Secvente filmate: Alba Iulia”, sunt douã emisiuni în programul televiziunii dedicate acestei zile.
Zece ani mai târziu, 1 Decembrie nu a mai avut nicio sansã în fata… încheierii cincinalului. În editia din 1 Decembrie 1978 a ziarului Vremea Nouã, aniversarea a 60 de ani de la Marea Adunare Nationalã de la Alba Iulia nu si-a gãsit niciun loc, cât de mic, printre titluri precum “Un vast program pentru obtinerea de noi succese în agriculturã”, “Productii sporite la lapte”, “Si-au realizat planul anual”, Centenarul liceului pedagogic din Bârlad” sau mai ales “I. E. I. L. a îndeplinit planul cincinal”. La fel s-a întâmplat si la sfârsit de cincinal, când comunistii nu îsi mai puteau încãpea în piele de progresele si realizãrile pe care le umflau si le raportau cãtre conducerea partidului.
Congresul al XIII-lea a eclipsat Ziua Unirii
1984 este anul celui de-al XIII-lea Congres al PCR, care se desfãsura, de regulã, la sfârsitul lunii noiembrie. Prima editie a ziarului Vremea Nouã de dupã 1 Decembrie este a doua editie de dupã congres. Trimiterea la articolul dedicat zilei de 1 Decembrie, “Triumful unui ideal secular: Unirea nationalã a tuturor românilor”, este cea mai micã de pe pagina 1, în vreme ce “Rezolutia Congresului al XIII-lea, document programatic de o mare importantã pentru activitatea comunistilor, a întregului nostru popor” ocupã prim-planul, iar “Puternica angajare muncitoreascã pentru îndeplinirea planului curent si pregãtirea corespunzãtoare a celui viitor” este cel mai important articol al ziarului. În editia dinainte de 1 decembrie, cea de pe 27 noiembrie 1984, apãrutã imediat dupã Congres, nu a mai încãput nimic în afarã unui mare portret al “conducãtorului iubit” de pe prima paginã, mesajul Comitetului Judetean Vaslui a PCR si al Consiliului Popular Judetean Vaslui cãtre tovarãsul Nicolae Ceausescu si mai ales mesajul scris cu majuscule: “EXPRIMÎND VOINTA UNANIMÃ A ÎNTREGULUI PARTID, A ÎNTREGII NOASTRE NATIUNI, CONGRESUL AL XIII-LEA A ALES ÎN FUNCTIA DE SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PE TOVARÃSUL NICOLAE CEAUSESCU”.
1 Decembrie, tot mai popularã
1 Decembrie continuã sã rãmânã o sãrbãtoare modestã spre sfârsitul disctaturii comuniste cãpãtând totusi o mai mare importantã. Asta pe mãsurã ce vechea “Unire a Transilvaniei cu România”, sintagmã care excludea discutia despre România Mare (cu Basarabia si Bucovina de Nord, teritorii ale URSS), începe sã devinã tot mai mult “Ziua unirii tuturor românilor”, care era “unirea cea mare” si chiar ziua “realizãrii României Mari”. Explicatia: relatiile cu Uniunea Sovieticã se deterioraserã complet. Astfel se vorbeste despre 1 Decembrie în editia de pe 2 Decembrie 1986 a ziarului Vremea Nouã care redã o serie de manifestãri dedicate aniversãrii. “Evocare. La Scoala nr. 7 din municipiul Vaslui a avut loc evocarea istoricã <<1 decembrie 1918 – moment remarcabil în istoria poporului român, îndeplinirea unui vis de veacuri>>. Manifestarea a fost urmatã de un recital de versuri din lirica patrioticã româneascã, desfãsuratã sub genericul “E scris pe tricolor unire”“. Aceeasi editie vorbeste despre un simpozion care a avut loc la Înteprinderea de Confectii, o dezbatere la Filiala Vaslui a Arhivelor Statului, un alt simpozion la Înteprinderea de Aparate de Mãsurã si Control din Vaslui, organizat de Consiliul Municipal Vaslui al Educatiei Politice si Culturii Socialist, o expunere bibliograficã la Înteprinderea de Materiale Izolatoare si un alt simpozion la Casa de Culturã. Ziua de 22 decembrie 1989 a prins Ziua Marii Uniri destul de popularã din nou în judetul Vaslui, dar fãrã nicio pretentie de a o egala pe cea de 23 august, care a fost, între 1948 si 1989, Ziua Nationalã a României. De abia la 7 luni de la preluarea puterii, regimul lui Ion Iliescu schimbã data zilei nationale, legea prin care a fost adoptatã ziua de 1 Decembrie ca zi nationalã fiind publicatã în Monitorul Oficial pe 1 august 1989, deci în preajma vechii zile nationale. Din 1990, 1 Decembrie a devenit tot mai popularã, desi multi vasluieni mai au încã amintirea fastului sãrbãtorilor de 23 de august, pentru multi vremea propice pentru asemenea evenimente jucând un rol important. Anul trecut, la 95 de ani de la unire, manifestãrile au atins apogeul în municipiul Vaslui. “Îi asteptãm pe toti vasluienii sã fie alãturi de noi. Vor avea ce vedea”, spunea primarul Vasile Pavãl. Ziua festivã a debutat cu o întâlnire la primãria municipiului Vaslui în care s-a prezentat stema orasului. În centrul civic s-au depus coroane de flori, în prezenta oficialilor locali si judeteni, fiind oficiatã si o slujbã de pomenire. Apoi delegatia oficialã si sutele de vasluieni care s-au adunat în centru au putut urmãri parada militarã de 1 Decembrie, cel mai important eveniment de Ziua Nationalã organizatã vreodatã în judet. La paradã au participat forte ale Ministerului Apãrãrii Nationale, Ministerului de Interne si de la alte structuri, mai multe plutoane de militari, urmate de detasamente: trei de la Ministerul Apãrãrii Nationale, cinci de la Ministerul de Interne si trei de la alte structuri, Politia de Frontierã, Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã, Politia Localã. Întreaga coloanã a avut 8-900 metri. (Andrei POPESCU)
