* Nu vi s-a întâmplat niciodată ca, în timpul unei convorbiri telefonice, să apară şi altcineva pe fir? Sau ca vocea dumneavoastră să aibă ecou? Nu aţi făcut niciodată, cu prietenii, glume de genul „bună ziua ţie şi ascultătorilor noştri” din cauză că vi se părea că mai este cineva pe fir? „Viaţa liberă” vă spune tot ce trebuie să ştiţi despre ascultarea telefoanelor la Galaţi.
Dacă te gândeşti bine, dacă afli ce spun reprezentanţii organelor de cercetare şi urmărire penală, ai justiţiei în general, îţi apare clar un adevăr: fără interceptarea unor convorbiri telefonice aproape că nu se mai poate. E un mijloc modern de obţinere a unor probe, care, coroborate cu altele, pot demonstra vinovăţia şi, mai rar ce-i drept, (ne)vinovăţia cuiva, un mijloc fără de care, se pare, actul de justiţie aproape că nu se mai poate îndeplini. Anul trecut, pe întinderea unei pagini întregi de ziar, am dezbătut problema în fel şi chip: cu privire la limitele dintre uz şi abuz de interceptări, cu privire la victimele colaterale ale unor înregistrări, în legătură cu stocarea şi, eventual, distrugerea acestora şi, nu în ultimul rând, referitor la încălcarea unuia din drepturile fundamentale ale cetăţeanului român, consfinţit de Constituţia României.
De data aceasta, prin cele descrise mai jos, nu ne-am propus decât să aflăm cam care mai e pulsul, frecvenţa solicitărilor reprezentanţilor organelor de cercetare şi urmărire penală cu privire la interceptarea unor convorbiri telefonice.
Interceptări ce rezidă din esenţa activităţii
Serviciul Teritorial Galaţi al DIICOT, ce are ca arie de competenţă pe problematica specifică şi judeţele Brăila şi Vrancea este, am putea spune, o instituţie ce foloseşte din plin interceptările telefonice în investigarea unor cazuri.
„Însăşi esenţa activităţii noastre e prevăzută în mare măsură de Legea nr. 39/2003, care se referă la combaterea activităţii grupărilor infracţionale organizate. Aceasta ne oferă implicit un teren vast de investigare, ne pune în faţă o problematică deosebit de complexă pentru a cărei rezolvare suntem nevoiţi să solicităm şi să încercăm obţinerea autorizării interceptării unor convorbiri telefonice. Obţinem astfel probe pe care, alături de celelalte obţinute prin alte mijloace, le administrăm în diverse cauze în scopul soluţionării acestora. Bineînţeles, adunăm aceste probe în cadru strict legal, cu autorizările necesare”, spune Ion Ciafalon, procurorul şef al DIICOT Galaţi.
Iată, în cele ce urmează, câteva exemple de cauze în care procurorii Serviciului Teritorial Galaţi al DIICOT a folosit interceptările telefonice.
Cei 44 de „mucenici”, dovediţi că au furat din combinat
Una dintre acestea este reprezentată de „prestaţia” unui grup infracţional organizat format din 44 de persoane care a acţionat pe platforma siderurgică gălăţeană, începând cu anul 2008. Prin acţiuni repetate, nouă la număr, componenţii acestui grup au furat diverse produse siderurgice şi au creat SC Arcelor Mittal SA Galaţi un prejudiciu în valoare de 670.049 de lei.
Între cele 44 de persoane care au participat la hold-up-uri au fost şi doi poliţişti (un comisar şef – Hulea Vasile şi un agent de poliţie – Munteanu Marian) de la IPJ Galaţi.
Membrii grupului au fost acuzaţi, în final, inclusiv pe baza probelor obţinute prin interceptări ale unor convorbiri, de constituire a unui grup infracţional organizat, de furt calificat în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, de favorizarea infractorului şi fals intelectual.
Ţigări de contrabandă de 40.000 de euro
O altă cauză soldată cu trimiterea în judecată a nouă inculpaţi a fost cea care se referă la isprăvile unui grup organizat care a introdus ilegal pe teritoriul României cantităţi de ţigări cu valoarea în vamă de aproape 40.000 de euro. În acest caz, între cei nouă inculpaţi, a fost şi un agent de poliţie din cadrul I.J.P.F. Tulcea-Sectorul Poliţiei de Frontieră Isaccea.
Cocaina pentru Spania
Un dosar greu din toate punctele de vedere, care s-a finalizat prin trimiterea în judecată a cinci inculpaţi (trei în arest preventiv) a avut ca miez traficul de droguri de mare risc. Grupul infracţional a reuşit ca, în perioada aprilie-iunie 2011, în mod repetat, să procure, să deţină şi să ofere spre consum, în multe cazuri unor persoane minore, diverse cantităţi de cocaină.
Cei cinci au introdus şi au încercat să scoată din România cu destinaţia Spania diverse cantităţi de cocaină. Ei bine, activitatea acestora a fost descâlcită, dovedită şi prin interceptări de convorbiri telefonice.
Dosarul cauzei finalizate la DIICOT Galaţi are două volume care, în total, au 611 pagini, numai rechizitoriul având 143 de file. În această cauză au fost audiate nu mai puţin de 23 de persoane, au fost făcute opt percheziţii şi s-a reuşit şi o prindere în flagrant. Şi în acest caz, interceptările telefonice au însemnat foarte mult pentru anchetatori.
Sute de mandate de interceptare
Art 28. din Constituţia României prevede că „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. În acelaşi act fundamental, la art. 53, se vorbeşte însă şi de posibilitatea restrângerii dreptului fundamental amintit: „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune…”. Nu mai redăm întreg conţinutul articolului, întrucât, oricum, când un om al legii consideră că trebuie să uzeze de dreptul legal de a restrânge un drept, o face fără nicio problemă. Tot ce trebuie să facă este să ceară aprobarea unui judecător. Şi, de cele mai multe ori, o şi obţine.
Am cerut ajutorul purtătorilor de cuvânt de la instanţele gălăţene şi am aflat câte cereri pentru interceptarea convorbirilor telefonice au fost date la Galaţi din 2009 până în prezent. Conform datelor pe care ni le-a pus la dispoziţie doamna Irina Boldea, de la Curtea de Apel Galaţi, „la această instituţie, în 2009, au fost înregistrate 51 de cereri de interceptare, înregistrare sau reînnoire a unor asemenea mandate şi au fost admise 44 din acestea. În 2010, au fost înregistrate 35 de cereri, fiind admise 25. Până acum, anul acesta, nu au fost primite decât şapte astfel de solicitări, iar patru dintre ele au şi primit aprobarea. Facem menţiunea că soluţiile date de judecător (preşedintele Curţii de Apel) în cadrul unor şedinţe secrete şi cu uşile închise nu sunt supuse căilor de atac”.
Mai multe cereri la Judecătorie
Şi procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi cer interceptări telefonice în diferite cauze cu care se ocupă. Cererile lor sunt înregistrate şi, ulterior supuse analizei magistraţilor, sunt aprobate sau respinse la Judecătoria Galaţi. „În 2010, de exemplu, au fost depuse 181 de cereri pentru interceptările telefonice. Dintre acestea doar una a fost respinsă, 180 fiind aprobate de către preşedintele instanţei.
Şi anul acesta au fost formulate solicitări, 89 în total. Ca şi anul trecut, o singură solicitare nu a primit aprobarea conducerii instanţei”, ne-a explicat Irina Boldea, purtătorul de cuvânt de la Curtea de Apel Galaţi.
Cele mai multe cereri sunt depuse însă la Tribunal. Aici, conducerea instanţei a avut de analizat, în 2009, 217 cereri pentru interceptarea unor convorbiri telefonice, fiind respinse doar cinci.
În 2010, procurorii unităţilor de parchet din circumscripţie au formulat şi mai multe astfel de cereri. E vorba de 518 solicitări, toate fiind admise. Conducerea tribunalului a avut de soluţionat şi anul acesta 407 cereri de interceptare, dintre care 385 au fost admise, opt au fost admise în parte, iar 14 au fost respinse.
Numărul solicitărilor venite din partea procurorilor pentru interceptările telefonice nu este nici foarte mare, dar nici de neglijat. Unii chiar ar putea spune că românii care se tem că le sunt ascultate telefoanele chiar au motive să o facă. Poate că da, poate că nu. Importante sunt însă exemplele concludente care au dus fie la condamnarea unor inculpaţi, fie la scoaterea acestora de sub urmărire penală. Dar acesta este deja subiectul unui alt material.
