“Sfârsitul sãptãmânii trecute ne-a prilejuit aducerea aminte a unui moment deosebit de important al politicii noastre externe si de securitate, împlinirea a trei ani de la adoptarea, la cel mai înalt nivel, la Washington D.C, a “Declaratiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România si Statele Unite ale Americii”, respectiv de la semnarea “Acordului între România si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apãrare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Acest moment de bilant al relatiei noastre strategice cu SUA, 13 septembrie 2011, ne reaminteste si de tragedia americanã de la 11 septembrie 2001, când aproximativ 3000 de oameni, inclusiv teroristii islamici sinucigasi, si-au pierdut vietile în urma atacurilor teroriste executate asupra unor obiective civile si militare de cãtre reteaua teroristã Al-Qaeda. Mai bine de 20 de ani le-au trebuit aliatilor nostri americani sã-l prindã si sã-l pedepseascã pe Osama bin Laden, seful retelei Al-Qaeda. Rãzboiul împotriva terorismului global este departe a fi terminat. Pedepsirea crimelor odioase sãvârsite de adeptii fundamentalisti ai Statului islamic – ISIS va necesita un alt efort militar al comunitãtii internationale reunitã în jurul SUA, ulterior completat cu solutii politice la instabilitatea din zona Orientului Mijlociu, în special Siria si Irak. Eficienta parteneriatului strategic dintre SUA si România a fost vizibilã si la recentul Summit NATO de la Newport – tara Galilor, 4-5 septembrie, când, la insistenta presedintelui SUA, alianta a decis sã-si consolideze prezenta militarã pe flancul estic – Polonia, tãrile baltice, România, prin alocarea de unitãti militare si infrastructuri tereste mobile, forte navale si aeriene, menite sã descurajeze amenintãrile Federatiei Ruse. Acest Summit a fost prima mare reuniune NATO a sefilor de state si de guverne dupã lovitura datã statu quo-ului securitãtii europene de cãtre Rusia, prin anexarea Crimeii, si, în general, prin destabilizarea Ucrainei. Criza ucraineanã a readus în atentia NATO preocuparea asigurãrii securitãtii si apãrãrii comune, misiune enuntatã în tratatul fondator în celebrul Articol 5. Gãzduirea unei baze militare mobile NATO, precum si finalizarea amplasãrii scutului antirachetã de la Deveselu în 2015, vor transforma România într-un bastion militar important al aliantei în Europa esticã. Evident, efortul aliatilor nostri din NATO si cel al SUA va trebui completat de efortul Guvernului României de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apãrãrii Nationale. În concluzie, putem spune cã, în 2014 România are motive de satisfactie în ceea ce priveste atingerea obiectivelor de apãrare si securitate într-un context international tensionat de rãzboiul din Ucraina si insurgenta jihadistilor ISIS. Apartenenta la NATO, UE si parteneriatul strategic cu SUA constituie pilonii de rezistentã ai politicii externe si de securitate ai României în secolul XXI” – deputat PNL de Vaslui, Dan Bordeianu, vicepresedinte al Comisiei pentru Apãrare, Ordine Publicã si Sigurantã Nationalã din Camera Deputatilor
- Advertisement -
- Advertisement -
