spot_img
spot_img
0.9 C
Vaslui
27-dec.-2024

“Mai aproape de Dumnezeu”, cu Elena Mititelu

- Advertisement -

POEZII… Educatoarea Elena Mititelu a lansat ieri, 2 iunie, o nouã carte. Se numeste “Mai aproape de Dumnezeu” si cuprinde rugãciuni, texte strãvechi, dar si creatii originale, de suflet si cu tematicã religioasã. O parte dintre acestea au fost recitate în cadrul lansãrii desfãsurate în biserica din localitate, într-o atmosferã de liniste duhovniceascã. “Cartea doamnei educatoare Elena Mititelu este îndemnul clar cã trebuie sã rãmânem crestini indiferent de greutãtile vietii, si încearcã sã ne îndrume pe calea cea dreaptã. Cartea ne îndeamnã sã revenim la spiritualitatea noastrã sãnãtoasã si sfântã, la pocãintã, la casa curat vãruitã, împodobitã, înfrumusetatã, la masa sfintitã, împodobitã cu bucate alese, cu cozonaci, cu pascã, ouã rosii, cu care sã ne împãrtãsim în mod festiv, care, luate cu multumire adusã lui Dumnezeu toate se sfintesc si toate ne produc acea bucurie si voiosie în casa si familia noastrã”, a transmis pãrintele Giani Mocanu, paroh al Bisericii “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” Osesti.

Pentru cine nu o cunoaste, educatoarea Elena Mititelu si-a fãcut debutul literar în 1977 în revista Liceului Pedagogic “Al. Vlahutã” , Bârlad – “Fãclia” nr. 6 – 1977. A publicat volume precum “Cuvinte spre cer”, “Ferestre deschise” – Editura “Pim”, Iasi – 2009, “Floare albastrã” – Volum colectiv, omagiu lui Mihai Eminescu, Editura “Top Lux”, Iasi – 2006, editia a II-a, “Floare albastrã” – Volum colectiv, omagiu lui Mihai Eminescu, Editura “Top Lux”, Iasi – 2007, editia a III-a. De asemenea, a câstigat si o serie de premii literare: Mentiune – Concursul de Poezie “Floare albastrã”, Iasi – 2006; Premiul III – Concursul de Poezie “Floare albastrã”, Iasi – 2007; Premiul I – Concursul de Creatie Literarã – “Pe urmele eroilor neamului”, Tg. Jiu – 2009.

De ce si poezie religioasã?

Ce a determinat-o sã scrie poezie religioasã, ne explicã însãsi autoarea în prefata cãrtii “Mai aproape de Dumnezeu”. “Fãcând parte dintr-o familie de crestini, nu pot uita pregãtirile pentru sãrbãtorile religioase, sãrbãtori traditionale, pregãtiri care, pe lângã curãtirea caselor, urmãreau pregãtirea noastrã spriritualã – se cântau cântece, se rosteau rugãciuni de slãvire si multumire, se pregãteau stelele cu care bãietii vesteau Nasterea Domnului. De Pasti, alãturi de pãrinti, vopseam ouã si mergeam la bisericã pentru a primi Lumina Învierii, ca dupã 40 de zile, la Înãltarea Domnului, sã ne pomenim mortii în cimitirul din comunã. De asemenea, nu pot uita pasii care m-au cãlãuzit spre rânduiala bisericeascã. Si astãzi, la intrarea în biserica satului cu hramul Sfintilor Voievozi Mihail si Gavriil, simt silueta bunicii Tinca, bunica Pandeloaia, cum îi spuneam noi, îmbrãcatã în haine cernite cu fisiu negru pe cap, cu credinta si frica de Dumnezeu. Ne închinam la icoane – este o ordine pe care o respect si acum – bunica în fatã, eu în urma ei, dupã care ocupam locul ei în strana din stânga. (…) Astfel, pornind de la ideea ca îngrijirea moralã sã fie asezatã pe o temelie religioasã, puiul de om fiind supus unui drum anevoios în cultivarea sufletului, la rându-mi bunicã, am încercat sã vin în ajutorul copiilor si adultilor din familie, grãdinitã, scoalã… întreaga comunitate cu aceastã cãrticicã pe care am numit-o sugestiv “Mai aproape de Dumnezeu”, cãrticicã structuratã pe trei segmente: rugãciuni practicate de crestini pe care le-am gãsit în diferite surse: cãrti de rugãciuni sau cãrti de acatiste; poezii cu continut moral-crestin ale cãror autor sunt; poezii de suflet pe care le-am scris, fiind marcatã. Trebuie sã multumesc din suflet preotilor cu rãdãcinile înfipte în lutul în care îsi dorm linistea strãmosilor lor, preoti care au venit cu un cuvânt menit sã întãreascã gândul meu cãtre cititor. Cu mare emotie îti spun, dragã cititorule, cu credintã, cã m-as bucura tare, dacã as afla cã dupã ce ai trecut prin cuvintele mele de învãtãturã te-ai simtit mai bun, cã poeziile mele si imaginile create îti vor fi de folos în coacerea sãmântei pe care o sãdesti în sufletul copilului pentru a-l ajuta sã deschidã Drumul de Luminã care duce spre Bine si Adevãr”, noteazã educatoarea Elena Mitelu în prefata cãrtii.

“Un vers care ni s-a pãrut de exceptie: «Sã-mi faci Ierusalim din suflet»

Postfata este semnatã de profesorul Dan Ravaru, care i-a fost îndrumãtor pe când era elevã. “Pe autoarea volumului “Mai aproape de Dumnezeu” o cunosc de mult timp, de când mi-a fost elevã, pretuind de atunci modul sãu remarcabil de a cântãri just valorile mediului în care trãia si de a se raporta benefic la cerintele comunitãtii, având din adolescentã un echilibru sufletesc si un simt moral de exceptie. Adãugând la cele de mai sus o profundã sensibilitate, a fost firesc sã se dedice, între altele, creatiei literare, poeziei. Titlul volumului este un îndemn generos, dar poate, si un subtil strigãt de alarmã rostit “sotto-voce”. Aceasta dacã facem o relationare cu întristãtoarea constatare exprimatã succint: “România este mai aproape de Rusia si mai departe de Dumnezeu”, un blestem al întregii noastre istorii. În ceea ce priveste structura volumului subliniem mai întâi prezenta unor rugãciuni si texte de importantã fundamentalã pentru crestinismul ortodox românesc. Este vorba de texte strãvechi, de intensã circulatie “Tatãl nostru”, “Crezul”, “Psalmi” – dar si de creatii mai noi – de Arsenie Boca – sau legate de noi revelatii crestine cum sunt cele privitoare la Sfântul Efrem cel Nou. Dupã aceastã deschidere de cale urmeazã creatiile originale ale Elenei Mititelu. De la început remarcãm reluarea unei vechi maniere în poezie – acrostihul – cultivatã în secolul al XIX-lea de poetii Vãcãresti si Costache Conache. Dar, de data aceasta, nu mai este vorba de Luxite si Ruxandre, ci de evocarea cu pietate a Fecioarei Maria, definitã “Edenul în suflete esti”. În “Rãscoliri”, vom întâlni rime îndrãznete si apropieri de ritmurile din creatia poeticã folcloricã. Credinta în Dumnezeu este consideratã salvatoare din orice situatie grea, indiferent de natura si dificultatea acesteia. Imaginea domnului crestin, Stefan cel Mare si Sfânt nu putea lipsi dintr-un volum de orientare religioasã, fiind redatã în tehnica poeticã a rondelului. Pãrintii autoarei, trecuti la cele sfinte, sunt evocati cu dragoste si smerenie în mai multe poeme: “Pãrintii mei”, “Mã duc la cruce la pãrinti”, “Iertare-ti cer si astãzi…”. Între rugãciunile fierbinti cãtre Divinitate, alãturi de cele adresate direct lui Dumnezeu, se înscrie si una dedicatã Floriilor din care citãm un vers care ni s-a pãrut de exceptie: “Sã-mi faci Ierusalim din suflet”. Patimile lui Iisus, calvarul suferintelor Sale, simbolizate prin drumul spre Golgota si Crucificare, ce au inspirat pictori, compozitori si poeti celebri, nu puteau lipsi dintr-un volum dedicate crestinismului, asa cum este al Elenei Mititelu. Evocarea acestor momente încãrcate de tragism cunoaste o echilibrare psihicã prin versurile dedicate Învierii si bucuriei Credintei. Poeta realizeazã un tablou complex si convingãtor al vietii tãranului român în poemul “La hramul Satului”, dedicate Sfintior Voievozi Mihail si Gavriil. Poemele din finalul volumului sunt mai legate de propriile trãiri, unele dureroase si exprimate printr-un lirism profund. Pretutindeni însã sunt prezente nuantãri si evocãri care ilustreazã prezenta permanentã si profundã a credintei crestine. Semnificativã este “Odã Pãmântului”, unde crestinismul pare a izvorî din mai vechi ritualuri apartinând unor începuturi spirituale ale umanitãtii, si, cu câteva versuri de aici, încheiem rândurile de admiratie si de felicitare pentru autoare: “Când greul mi-apasã sufletul frânt, / Apã sfintitã din Tine-am sorbit, / în pântecul tãu îmi caut mormânt, / cum si strãmosii odihnã-au gãsit. / Si pentru-acestea, Doamne, mã închin, / când Odã ‘nalt Pãmântului divin!”, scrie profesorul Dan Ravaru în postfata cãrtii.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.