Adevarul despre operatorul judetean de gaze
PERFORMANTÃ Opt ani de activitate si zeci de mii de clienti, plus o gamã largã de servicii de profil oferite populatiei. Este cartea de vizitã a operatorului judetean de furnizare a gazelor, Gaz Est Vaslui, o companie care a pornit de la dorinta Uniunii Europene de a avea modele de privatizare într-un domeniu atât de sensibil, cum este cel al distributiei si furnizãrii gazelor naturale. Anul 2002, cel care a însemnat nasterea companiei Gaz Est Vaslui, a fost un moment de cotiturã în domeniul gazelor naturale din România.
În conditiile în care preaderarea la UE însemna disponibilizarea a 16-18.000 de salariati din cele douã distributii nationale, Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, s-a luat o decizie la nivel de minister privind înfiintarea unor operatori cu caracter regional. Asa au apãrut cinci companii de furnizare si distributie a gazelor, la nivel national, printre care Congaz Constanta, Gaz Est Vaslui sau Gaz Vest Oradea. “Gaz Est Vaslui a apãrut pe baza unei conjuncturi locale, germenii acestui parteneriat public-privat fiind sãditi de o afacere esuatã, Elezra. Era o dorintã de privatizare, la nivel local, care trebuia exploatatã, în beneficiul abonatilor. Asa a apãrut aceastã societate, în care, conform gândirii celor din Ministerul Economiei, statul urma sã aibã sub 50% din totalul actiunilor. Toate acestea au venit pe fondul nemultumirilor abonatilor fatã de Distrigaz Nord, care blocase orice investititii în plan local, atât în urban, cât si în rural”, explicã Adrian Tighici.
“Am fost implicat în mod direct la înfiintarea Gaz Est”
Cel care, astãzi, conduce destinele Gaz Est a avut un rol important în înfiintarea societãtii, dupã cum singur recunoaste. “Am fost implicat în mod direct, pentru cã la acea vreme eram implicat în investitiile de retele în judet, dupã blocarea proiectului Elezra. Firma Progaz era singura societate licentiatã din judet pentru dezvoltarea retelelor. Trei dintre cele cinci societãti de furnizare a gazelor din tarã s-au înfiintat repede, însã pentru Gaz Est a mai durat un an pânã ce am pus la punct totul. A fost ultimul tren pentru privatizare, mai ales cã erau destule tensiuni, la nivel local, dupã esecul cu Elezra. Cele douã Distrigaz-uri, Nord si Sud, au fost privatizate în aceeasi perioadã”, spune managerul Tighici. Acesta face si o paralelã între ce a realizat Gaz Est si modul cum s-au “miscat” ceilalti operatori. “De exemplu, putem lua în calcul serviciile si dezvoltarea retelelor la Bârlad, unde operator este E-ON Gaz, si ceea ce s-a fãcut la Vaslui sau în alte localitãti unde suntem prezenti cu investitii. Vorbim, apoi, si de calitatea serviciului. Dacã un cetãtean doreste sã-si instaleze o centralã termicã, dupã lege, termenul de realizare este de 60 de zile de la data emiterii acordurilor. Ori, noi încercãm sã rezolvãm toate aceste situatii în 15-20 de zile, în unele cazuri vorbind de 30 de zile, atunci când este vorba de avize de la alti furnizori de utilitãti”, mai spune interlocutorul.
Pretul gazelor, negociate si aprobate la Bucuresti
Perceputã, în unele cazuri, ca o companie aflatã în subordinea autoritãtilor locale, Gaz Est rãmâne o firmã cu statut special, a cãrei activitate este controlatã si reglementatã de Ministerul Economiei si Autoritatea Nationalã pentru Reglementarea Energiei. “De multe ori, ne dezavantajeazã statutul nostru fatã de autoritãtile locale. La nivel local, se iau tot felul de mãsuri pentru majorarea tarifelor la utilitãti, fie cã vorbim de apã, canalizare sau salubritate. Or, statutul nostru este cu totul altul. Noi suntem un serviciu de interes national, controlat în totalitate de Ministerul Economiei, prin ANRE. La ora actualã, avem costuri care depãsesc capacitatea noastrã financiarã. Cu ajutorul creditelor, reusim sã facem investitii, pentru cã prin statutul nostru, legiferat de Legea gazelor si HGR 1043/2004, toate aceste costuri sunt recunoscute la un interval de 90 de zile de la data efectuãrii lor”, explicã Tighici. Acesta mai spune cã, în acest moment, sunt dezechilibre majore pe piata gazelor. “Din pãcate, noi vindem gazele mai ieftin decât le cumpãrãm. Numai în trimestrul IV 2009 si primele douã trimestre din acest an am înregistrat cheltuieli suplimentare în sumã de 16 miliarde lei vechi, datoritã faptului cã am cumpãrat gaze mai scumpe din import, iar noi a trebuit sã le vindem la un pret reglementat. Nu avem voie sã vindem gazele mai scump. Preturile sunt stabilite de ANRE, în baza costurilor si a indicatorilor de performantã. Tocmai aici este diferenta între noi si furnizorii de utilitãti locali. La ei, analiza activitãtii si costurile sunt recunoscute în plan local, în timp ce nouã nu ne sunt recunoscute costurile suplimentare, din 2009 încoace”, a mai spus Adrian Tighici.
“Avem parteneriat cu primãria Vaslui”
“Vreau sã mai precizez un lucru: avem un parteneriat cu autoritãtile locale, de exemplu la Vaslui, unde primãria este actionar în cadrul societãtii, dar strategia, regulile de functionare ale societãtii sunt coordonate de Ministerul Economiei, prin Autoritatea Nationalã de Reglementare a Energiei. As fi dorit o colaborare mai strânsã cu autoritãtile locale, sã fie controlate si recunoscute aceste costuri, având în vedere cã eforturile fãcute în plan local se amortizeazã în 35 de ani, însã nu se poate. Suntem doar parteneri, nu suntem societatea niciunei primãrii, multi nu cunosc, însã actionãm dupã reguli stricte. Am fost destul de întelegãtori în multe situatii, cum a fost Termica Vaslui, care a achitat la un an de zile, desi regula era strictã: nu se furnizeazã gaze decât dacã se achitã costul prestatiei. Oamenii trebuie sã înteleagã cã gazele pe care le livrãm provin din douã surse: Romgaz, care este al statului român, si GazProm. Noi am cãutat tot timpul sã oferim servicii de bunã calitate si cred cã nu se poate nimeni plânge de presiunea gazelor, inclusiv în timpul iernii. Faptul cã venim cu un capital de lucru, iar încasarea realã se întinde pe o perioadã de trei luni de zile nu ne permite sã amânãm încasãrile, mai cu seamã la agentii economici mari. Fãrã a încasa câtiva agenti economici importanti ne-am putea trezi cã nu vom mai avea bani pentru a achizitiona gaze, ceea ce ar fi foarte rãu, ar creste costurile si, implicit, pretul gazelor ar fi afectat”, a mai adãugat Tighici.
Reteaua de distributie a Vasluiului mãsoarã 113 km
Atunci când a preluat reteaua de distributie pentru municipiul Vaslui, în oras erau montate 24 km de conducte. Doar zona centralã si câteva cvartale din 13 Decembrie, Ana Ipãtescu si Traian aveau gaze. Au urmat ani de investitii masive, realizate doar pe baza efortului financiar al operatorului Gaz Est, astfel cã, în prezent, reteaua a ajuns la 110 km. “Totul a presupus eforturi financiare imense, întrucât nu am avut alte contributii din afarã. La preluare, în Vaslui aveam 6.300 de abonati, iar astãzi am ajuns la 25.200, ceea ce spune multe despre investitiile fãcute de noi în interesul vasluienilor. Am investit în distributie, numai la Vaslui, peste 113 miliarde lei vechi, de la înfiintare si pânã în prezent. Mai sunt si alte cifre importante. În intervalul 2003-2009, primãria Vaslui a beneficiat, din dividende si redeventã, de 15,4 miliarde lei vechi, la care se mai adaugã taxe si impozite plãtite la nivel local de peste 16 miliarde. Toate acestea, repet, numai din surse proprii, respectiv din activitatea de distributie si furnizare a gazelor. Nu am avut acesti bani de la început, am lucrat si lucrãm mult pe credite”, afirmã Adrian Tighici. La Husi, Gaz Est a finantat în totalitate lucrãrile de dezvoltare a distributiei, începând cu 2004, iar investitiile continuã, cum s-a întâmplat si în comunele Munteni de Jos, Costesti, Deleni, dar si – în viitor – la Negresti, Lipovãt sau alte comune.
