SÃRBÃTOARE Floriile reprezintã intrarea triumfalã a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, unde Domnul nostru a fost întâmpinat de o sumedenie de credinciosi care tineau în mâini ramuri de finic. Aceastã sãrbatoare este una dintre cele mai importante sãrbãtori din an, reprezentând singura datã când Mântuitorul a acceptat sã fie aclamat ca împãrat. Conform profetiilor prezente în Vechiul Testament, Iisus îsi pregãteste singur intrarea ca sã fie recunoscut ca fiind Mesia, dupã cum însusi Legea spunea. Mântuitorul este aclamat de o sumedenie de credinciosi care aveau în mâini ramuri de mãslin si de finic. Acestia, vãzându-L, au început sã strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului.” Credinciosii rosteau aceste cuvinte deoarece simteau cã Dumnezeu s-a pogorât din Ceruri si a venit pe pãmânt pentru a-i mântui. În plus, de Florii isi sãrbãtoresc ziua onomasticã toti cei care la botez au primit nume de flori.
Sâmbãta dinaintea Floriilor este dedicatã comemorãrii mortilor. Ziua aceasta este numitã si “Mosii de Florii” sau “Lazãrul”, obisnuindu-se ca femeile sã facã „plãcinte lui Lazãr” si sã le dea de pomanã. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva mortii, care asteaptã la poarta Raiului, sã revinã pe pãmânt, sã se îmbãieze. Despre Lazãr circulã mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei. În una dintre acestea, Lazãr moare dupã ce a poftit la niste plãcinte pe care mama lui nu a putut sã le facã, pentru cã torcea. La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri pãgâne. La miezul noptii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc si cu fire de la ciucurii unei nãframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spãlau cu aceastã apã pe cap, aruncând-o apoi la rãdãcina unui pom fructifer, sperând cã în acest fel sã le creascã pãrul frumos si bogat. În alte locuri, oamenii nu se spalã pe cap în aceastã zi tocmai ca sã nu încãrunteascã la fel ca pomii în floare. Se crede cã cel care înghite trei mîtisori întregi în ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate exista credinta potrivit cãreia dacã aprinzi mîtisori si afumi casa cu ei când este furtunã, cãminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucreazã, iar în toate casele de la sate se coc pâini din fãinã de grâu împletite si ornate cu cruci, care se dau de pomanã la sãraci.
Se spune cã asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si de Pasti
În unele sate se mai pãstreazã încã obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbãta Floriilor copiii colindã cu crengute de salcie sfintite la bisericã de preotul satului, apoi merg la fiecare casã, cântã si ureazã de bine si sãnãtate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slavã si ramuri de mãslin si finic în Ierusalim de aceleasi multimi care peste o sãptãmânã aveau sã-l rãstigneascã. Ca de fiecare datã când vin colindãtorii gazdele primesc copii cu drag. Îi ascultã si îsi împodobesc împreunã casa cu salcie sfintitã, se bucurã si sperã. Sperã si spun cu credintã: „Vã asteptãm si la anul!”. Asa cum îsi amintesc bãtrânii satului, plata pentru colindãtori erau ouãle albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregãtitul Sfintelor Pasti. În duminica Floriilor, Biserica a rânduit sã fie dezlegare la peste. În seara acestei duminici, încep deniile din sãptãmâna Sfintelor Patimi. De asemenea, traditia spune cã asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si de Paste. Chiar dacã din popor se stie cã vremea de Florii prevesteste vremea de Paste, specialistii spun cã “nu existã stiintific o regulã”, însã vremea de Florii va fi caldã, cu temperaturi de pânã la 20 de grade Celsius. “ În vestul, centrul si nordul tãrii vremea va fi mai instabilã, cu averse trecãtoare.Temperaturile cele mai mari se vor înregistra în partea de S-V a tãrii, cãci se stie cã primãvara vine începând cu Oltenia, Banat unde se înregistreazã temperaturi mai ridicate, în conditiile în care presiunea atmosfericã este în crestere”, mai spun meteorologii.
