CARTE… Profesorul vasluian Teodor Epure continuã sã se dedice pasiunii sale pentru geografie. Zilele trecute, a iesit de sub tipar o carte la care a lucrat alãturi de trei cadre didactice din Iasi, doctori în geografie. Se numeste “România. Geografia industriei”, cuprinde cinci capitole ce se întind pe 400 de pagini, precum si numeroase figuri si tabele, iar concluziile sunt formulate în cinci limbi: românã, francezã, maghiarã, germanã si englezã. Lucrarea a fost coordonatã de profesorul Viorel Paraschiv, iar alãturi de vasluianul Teodor Epure, au lucrat profesorii Ioan Mãrculet si Elena-Simona Albãstroiu.
Caracterizatã de prof. univ emerit dr. Vasile Surd drept “o lucrare <grea>, pregãtitã cu multã pasiune si devotament profesional”, cartea oferã cititorilor o radiografie a dezvoltãrii spatiale si a mutatiilor teritoriale aduse odatã cu dezvoltarea industriei actuale în ansamblul ei în România, la nivel datelor statistice actuale din anii 2015-2020. “Industria trebuie privitã istoric drept ramura care a modernizat societatea în ansamblul ei, mai întâi ca generatoare de profit si de stabilitate economicã, ramura care a contribuit decisiv la aparitia treptatã a tertializãrii societãtii umane si la extinderea globalizãrii. Industria este esenta circulatiei capitalului, a finantelor, a mijloacelor productiei si a favorabilitãtii oferite pe baza materiilor prime, toate cu reflectare în evolutia societãtii în ansamblul ei”, explicã autorii în Introducere. Prof. univ emerit dr. Vasile Surd scrie în rândurile dedicate Cuvântului înainte cã “lucrarea abordeazã din start principiul istorismului si metoda istoricã de cercetare, ceea ce-i conferã greutatea stiintificã amintitã prin încercarea determinãrii cu precizie a vârstei fenomenului industrial economic din România. Perioada cea mai grea de analizat a fost pentru autori cea din sistemul etatist, dintre 11 iunie 1948 si decembrie 1989, cunoscutã drept perioada industrializãrii socialiste si, mai ales, a urmãrilor acestei perioade”.
“România. Geografie industriei” se adreseazã unui public extrem de larg
De asemenea, prof. univ. face un scurt rezumat al volumului: “Primul capitol este o analizã de politici economice asupra industriei românesti, de la origini si pânã-n prezent. Cel mai dens capitol este al doilea, referitor la industria României, care este marcat de o aleasã eruditie si culturã profesionalã, ansamblatã si armonizatã reusit de coordonatorul cãrtii, tinând cont cã autorii provin din scoli geografice diferite. (…) Studiile de caz ne explicã punctual importanta industriei pentru evolutia sau involutia demograficã a asezãrilor, fiind o abordare socio-geograficã-economicã amplã, însotite de grafice si tabele. Capitolul al treilea reuseste la un nivel sintetic pozitiv regionarea industriei, cu accent deosebit pe baza datelor statistice nationale. Cele douã studii de caz vin sã completeze nivelurile diferite ale dezvoltãrii industriei în diferitele perioade istorice si oferã suficiente dovezi asupra impactului politicilor nationale centralizate asupra rãspândirii si evolutiei industriei. Capitolul al patrulea este o încercare destul de amplã de “arheo-geografie tehnogenã” oferind o trecere în revistã a majoritãtii obiectivelor turistice industriale, cu descrierea stadiului lor de functiune la data editãrii lucrãrii stiintifice. Acest capitol este din punctul nostru de vedere, o corelatie foarte bunã între trecutul si prezentul industriei românesti în ansamblul sãu si o listã deschisã de itinerarii potentiale si de perspectivã în care obiectivele tehnogene sã poatã fi vizitate si puse în valoare. Remarcãm si insistenta autorilor pentru ca unele clãdiri de patrimoniu sã fie puse în valoare prin si pentru turismul durabil contemporan. Capitolul al cincilea analizeazã succint rolul în peisaj si impactul în societate sau în comunitãtile unde sunt situate, a haldelor de steril si depozitelor rezultate din activitãtile miniere si industriale. Materialul cartografic folosit este suficient si ales convingãtor prin a contextualiza informatia scrisã si pentru localizare. Cartea se adreseazã, în opinia noastrã, unui public extrem de larg, analistilor în rãspândirea spatialã si temporalã a industriei, ziaristi, economisti, arhitecti, tuturor specialistilor care studiazã si activeazã în sectorul industriei”, scrie prof. univ. emerit dr. Vasile Surd.
