Profesorii din Neamt, duri cu lucrãrile elevilor vasluieni de la BAC. Directorul LMK: „un exces de zel”

REZULTATE… Numãr impresionant de contestatii la Liceul „Mihail Kogãlniceanu” (LMK), singura unitate de învãtãmânt din judet cu procent de promovabilitate de 100%. În jur de o sutã de absolventi, din cei 175 înscrisi la examen, au cerut recorectarea lucrãrilor. Multi dintre ei au medii de peste 9, însã se simt nedreptãtiti de cum le-a fost apreciatã munca. Spre exemplu, un olimpic la informaticã a obtinut 10 la limba si literatura românã si la informaticã, iar la matematicã – 9,95. Asta înseamnã cã unul dintre profesorii care i-au corectat lucrarea i-a dat 10, iar celãlalt – 9,90. „Avem multe cazuri de acest fel, din punctul meu de vedere e un exces de zel al acelor evaluatori si nu cred cã le face cinste. Multi copii, în jur de o sutã, au depus contestatie. Sunt convins cã dupã recorectare vor obtine note mai mari, pentru cã stiu sã se autoevalueze”, a precizat directorul Liceului „Mihail Kogãlniceanu”, prof. Cãtãlin Ignat.

Profesoara originarã din Vaslui, Cristina Tunegaru, devenitã celebrã dupã ce a avut curajul sã semnaleze neregulile din învãtãmânt, a povestit luni cum decurge o zi de corectare la examenele nationale si cum se întâmplã cã, dupã recorectare, multi elevi obtin note mai mari si cu 2, 3 sau 4 puncte: „La 7:30 profesorii se prezintã la centrul de corectare. Dupã multã muncã administrativã, primesc lucrãrile spre prânz. Se corecteazã în perechi, fiecare profesor stie cine este jumãtatea lui. Atmosfera e de grabã, agitatie, presiune. Dupã ce se corecteazã prima mânã, fiecare pereche face schimb de lucrãri. Teoretic, fiecare profesor trebuie sã corecteze si mâna a doua. Uneori, mâna a doua se concretizeazã în copierea borderoului de la coleg. Adicã profesorul care ar trebui sã dea a doua notã abia dacã se mai uitã pe lucrare si are încredere totalã în colegul sãu. Dupã ce ambele corecturi sunt realizate, se merge la inspector pentru predarea lucrãrilor. Tot atunci are loc si confruntarea. În cazul în care cei doi au corectat individual, fãrã sã copieze borderouri, si apar diferente mari, mai mari de un punct, inspectorul le cere sã se hotãrascã, sã decidã nota. Atunci, inspectorul se retrage cu privirea si cei doi profesori modificã borderourile (scrise strategic în creion), astfel încât diferenta de punctaj între cele douã corecturi sã fie acceptabilã. Fãrã sã se mai uite pe lucrare, fãrã sã discute aplicat, stabilirea notelor finale se face la masã cu inspectorul, în câteva secunde, cu radiera si creionul, direct pe borderou. Imaginati-vã: dacã prima mânã a dat nota 6 pe o lucrare de 10 si a doua mânã nici nu s-a uitat pe lucrare, nota 6 devine nota finalã. Desi profesorii corectori semneazã fiecare lucrare, ei nu poartã niciun fel de responsabilitate, în afarã de aceea moralã care poate trece în plan secund, când tot ce îti doresti e sã scapi mai repede. Corectarea se petrece într-o atmosferã extrem de agitatã, oamenii stau de-a valma la cozi sã primeascã lucrãrile, sã facã schimb, sã le predea. În aceastã zi lungã de corectare, profesorii nu au voie sã iasã din centru, nici nu primesc apã sau altceva. Totul se face pe repede-înainte. Nu profesorii sunt de vinã, ci întregul sistem de corectare. Trebuie sã regândim tot procesul, sã ne asigurãm cã lucrãrile sunt evaluare corect si cã nu distrugem vieti printr-o corectare de mântuialã”.

50% dintre elevii de la LMK au medii între 9 si 10

Printre absolventii care au depus contestatii se numãrã, însã, si câtiva care au obtinut note mai mici de 9,95 si sperã ca, dupã corectare, sã le mãreascã. „Din 175 de elevi, câti am avut înscrisi, în jur de 100 au depus contestatie. E normal, vor medii mari, sunt elevi foarte buni, olimpici an de an. Noi suntem multumiti de rezultate în sensul cã avem procent de promovabilitate de 100% si 50% dintre elevi au medii între 9 si 10. Sperãm ca dupã contestatii sã avem si medii de 10, pentru cã avem o medie de 9,98, trei de 9,96 si trei de 9,95. Avem multi elevi cu note de 9,95 la matematicã si informaticã. În cazul lor, din punctul meu de vedere, a fost vorba de un exces de zel din partea evaluatorilor. Spre exemplu, avem un elev care a luat 10 la românã, 10 la informaticã si 9,95 la matematicã, asta înseamnã cã un profesor a apreciat cu 10 lucrarea, iar cel de-al doilea profesor – 9,90. Este un exces de zel si nu cred cã face cinste respectivului evaluator. Sunt convis cã multi dintre elevii care au fãcut contestatii vor obtine note mai mari, pentru cã stiu sã se autoevalueze, au participat la nenumãrate competitii si, dacã au cerut recorectarea lucrãrilor, înseamnã cã sunt siguri pe ce au fãcut”, a declarat directorul Liceului „Mihail Kogãlniceanu”, prof. Cãtãlin Ignat.