POLITICÃ… Narcis George Matache, alãturi de Federica Mogherini, Înalt Reprezentantul Uniunii Europene pentru Afaceri Externe si Politicã de Securitate.
OPTIMIST… Narcis George Matache este unul dintre putinii tineri care nu si-au pierdut încrederea în politicã, ba mai mult, de cîtiva ani, se încãpãtîneazã sã schimbe în bine societatea în care trãieste. Are 27 ani, este din satul Hurdugi, comuna Dimitrie Cantemir si s-a format la Colegiul „Cuza Vodã” din Husi. Imediat dupã absolvirea liceului, a plecat sã studieze Economia în Danemarca. Povestea lui în aceastã tarã se intersecteazã cu cea a orasului Aalborg. Narcis a crescut si s-a schimbat împreunã cu acest oras. S-a implicat în politica localã, mai întâi ca lider de campanie, iar apoi candidând la alegerile regionale din Danemarca si obtinând un loc de supleant pe lista Consiliului Regional. Astãzi activeazã în diferite pozitii de conducere ale organizatiilor Tineretul European Nord Danemarca, Miscarea Europeanã Danemarca, Tineri Europeni România si Social Democratia Danemarca. Sufleteste, Narcis nu a pãrãsit România niciodatã, ba dimpotrivã, a intrat în USR (Uniunea Salvati România) si doreste sã contribuie la schimbarea tãrii prin experienta obtinutã de-a lungul timpului în implicarea în societatea localã danezã. În decurs de mai putin de patru ani, Aalborg-ul s-a transformat dintr-un oras închis, neprimitor pentru strãini, într-un oras international, cosmopolit, primitor. Orasul are 210.000 de locuitori, din care 10% de origine strãinã (155 de nationalitãti), si este situat în Nordul Danemarcei. Este cel de-al treilea oras ca mãrime din Danemarca si a fost declarat cel mai sigur si cel mai fericit oras european în 2016.
În 2009, când a terminat liceul, Narcis a vrut sã-si continue studiile în Japonia, însã pentru cã în „tara soarelui rãsare” toate facultãtile tineau cont de matematica fãcutã în liceu, disciplinã pe care el nu o fãcuse mai deloc, dat fiind faptul cã urmase specializarea Filologie, acesta a fost nevoit sã se reorienteze. Din întâmplare a aflat cã Danemarca are un sistem de învãtãmânt atractiv. Atras de faptul cã în aceastã tarã educatia e gratuitã si, totodatã, pozitionatã mai aproape de România (dintre toate tãrile care oferã educatie gratuitã), a ales sã studieze Marketingul la Universitatea din Aalborg, Danemarca, fiind, astfel, printre primii 300 de studenti strãini veniti în oras. Neobisnuit cu absenta soarelui cu zilele, cu frigul excesiv, cu limba foarte dificil de înteles, cu preturile imense la orice, dupã primele trei luni aproape cã-i venea sã renunte. Dar cumva, în cercul de prieteni fãcut, s-au încurajat unii pe altii, si asa au trecut peste primul an. În tot acest timp, a lucrat în diferite domenii (distribuirea de ziare, spãlat vase, etc.) ca sã-si asigure existenta. Narcis a observat, astfel cã autoritãtile daneze erau foarte putin interesate sã le asigure un dram de deminitate. Sãtul de greutãtile din primul an, Narcis a ales sã plece cu bursã de sase luni în Palma de Mallorca (Spania), prin intermediul programului Erasmus, pentru a studia economia. Apoi, a revenit în tarã, pentru un stagiu de practicã la departamentul de marketing al FC Vaslui. Odatã terminat cel de-al doilea an, acesta s-a întors înapoi în Danemarca, unde a gãsit o cu totul altã situatie.
Narcis George Matache, liderul primei campanii politice în limba englezã din istoria politicã a Danemarcei.
În august 2011, numarul de studenti strãini crescuse de zece ori, la aproape 3000. „Acestia, în lipsa suportului din partea autoritãtilor daneze, îsi gãsisera propriile solutii la toate problemele cu care se confruntaserã pânã atunci, formându-se, astfel, în Aalborg o societate paralelã bazatã pe limba englezã. Asta însemna cã strãinii nu aveau nici un contact cu danezii, si viceversa, desi trãiau în acelasi oras. M-a îngrijorat situatia gãsitã si am cãutat sã vãd dacã pot contribui la construirea unei legãturi între societatea vorbitorilor de limbã englezã si societatea vorbitorilor de limba danezã. Asa am descoperit dreptul de a vota si candida în Danemarca. Am aflat cã în baza cetãteniei europene, aveam dreptul, din momentul în care obtineam o adresã în Danemarca, sã mã implic politic la nivel local, regional si european. În baza acestei descoperiri, mi-am dat seama cã dacã îi pot face pe politicienii locali interesati de voturile studentilor strãini, atunci si studenti strãini ar deveni vizibili autoritãtilor locale. Dupã multe cãutãri, în toamna 2012, am gãsit un politician local, interesat de acest grup de votanti. Lasse Frimand Jensen, care avea atunci 27 de ani, un candidat nou la Consiliul Local din Aalborg, se arãta interesat de idee, mai ales cã avea putine sanse sã intre in Consiliul Local, si m-a luat drept lider de campanie. Important de mentionat e cã în Danemarca poti vota nu numai partidul, dar si candidatul de pe lista acestuia. Poti sã fii si numãrul 30 pe listã, dacã ai mai multe voturi, la final, poti sã fii numãrul 1. Asa se face cã, prin aceastã campanie, mi-am fãcut intrarea în Partidul Social Democrat din Danemarca. Campania a durat un an si a însemnat un efort imens din partea echipei coordonatoare. Cel putin 30 de tineri, printre care multi români, s-au alãturat ca voluntari. A fost prima campanie în limba englezã, si putin în limba românã, din istoria politicã a Danemarcei. Promisiunile campaniei, conturate în casa mea în mare parte de români, au fost urmãtoarele: administratie bilingvã (englezã/danezã), locuri de muncã decente pentru vorbitori de limba englezã, cursuri de danezã flexibile si o „Casã (a) Internationalilor”, care sã gãzduiascã organizatii si start-up -uri formate de strãini – astfel, comunitatea strãinilor avea un loc central. Dupã zeci de evenimente de campanie de tot felul, inclusiv o „searã româneascã de 1 Decembrie”, prin care am încercat sã informãm cetãteni europeni non-danezi de drepturile lor politice, sã le explicam cã în Danemarca politica este altfel si cã Lasse doreste într-adevãr sã le facã viata mai usoarã, a venit ziua votãrii: 19 noiembrie 2013. Multi strãini au rãmas suprinsi, nu stiau cã au dreptul de a vota. Desi câtiva au fost informati gresit si întorsi de la sectia de votare, câteva sute au reusit sã voteze, multi pentru prima oarã si aproape cu lacrimi în ochi, iar astfel Lasse a intrat în mod suprinzãtor în Consiliul Local, pentru cã a fost al cincilea cel mai votat”, povesteste Narcis.
Încurajat sã intre în politicã de Helle Thorning-Schmidt, prim-ministrul Danemarcei din perioada 2011-2015
Imediat dupã alegeri, vãzând cã este apetit pentru mai mult, Narcis i-a organizat pe voluntarii din echipa lui Lasse în prima filialã a unui partid politic din Danemarca, care opera în limba englezã. Sub numele de Tineretul Social Democrat International din Aalborg, filiala a crescut în cateva luni la peste 50 de membri, îmbunãtindu-si activitatea cu evenimente în fiecare sãptamânã, în cadrul cãrora se discutau probleme locale. Drept rãsplatã, Narcis a fost invitat de Helle Thorning-Schmidt, presedintele partidului si prim-ministrul de atunci al Danemarcei de atunci, la o cinã privatã si încurajat sã intre în conducerea localã a partidului. „Culmea e cã nu vorbeam deloc limba danezã, mã bazam exclusiv pe limba englezã si eram, probabil, singurul din întreaga conducere a partidului care se afla în aceastã situatie. Lasse Frimand Jensen a reusit în primul an de mandat (2014) sã îndeplineascã toate promisiunile din campanie, punând, astfel, bazele unei noi filozofii a orasului: filozofia internationalizãrii. Din acel moment, Aalborg si-a deschis vast portile cãtre lume, spunând bun venit tuturor, indiferent de etnie, culoare sau religie. Consiliul Local din Aalborg a devenit convins de faptul cã prezenta strãinilor, aduce nu numai un plus de culoare si energie în oras, dar si o contributie serioasã la economia localã, drept pentru care a început sã fie deschis la ideile de înlesnire a vietii strãinilor. În acelasi an, am devenit lider de campanie la alegerile europarlamentare 2014 pentru Ole Christensen, am intrat în Consiliul de Integrare Aalborg si în conducerea Scolii de Arte din Nordul Danemarcei. Tot în 2014, am început sã lucrez cu organizatia Frit Forum, pentru a internationaliza si Universitatea din Aalborg. Ne doream în conducerea universitãti si studenti strãini, care sã reflecte mai bine diversitatea. A fost greu sã convingem strãinii sã se implice în societatea localã, dar am reusit, pentru cã multe organizatii daneze s-au revigorat. În 2015, Aalborg deja era alt oras. Cu aproape 20.000 de strãini în oras (de la 300 în 2009) si o diversitate impresionantã, orasul avea altã fatã. Pentru nou-veniti, experienta era complet diferitã de cea pe care cei din 2009 o aveau. Fiecare nou-venit în 2015 avea sansa sã îsi rezolve toate problemele administrative în limba englezã, sã gãseascã un apartament subventionat de stat, sã îsi gãseascã un loc de muncã în limba englezã plãtit decent, sã evite exploatarea, care era în floare în anii 2009-2015, sã nu fie nevoit sã rabde de foame, pentru cã avea acces la bursã de studii, sã aibã o multime de organizatii si cluburi sportive unde sã poatã fi activ si acces nelimitat la informatie”, explicã Narcis.
„Mândria Culturilor – Parada Unitãtii în Diversitate”, evenimentul prin intermediul cãruia danezii au ocazia sã cunoascã cultura românã
În 2015, acesta a condus, din nou, o campanie politicã, de data aceasta pentru Orla Hav, care candida atunci la alegerile nationale pentru Parlament. Si în aceastã campanie, precum si în cele de dinainte, Narcis a inclus voluntari strãini, în încercarea de a obisnui clasa politicã din Danemarca cu prezenta lor. Si aceastã campanie s-a dovedit a fi un succes. „Începea sã devinã o normalitate sã vezi organizatii ce înainte erau exclusiv pentru vorbitorii de limba danezã, cã se adreseazã si strãinilor, ba mai mult, sã-i vezi pe acestia în pozitii de conducere în organizatii, institutii si alte forme organizate în societate. Tot în acelasi an, am preluat organizatia Tineretul European Nord Danemarca, ce avea doar patru membri, cu gândul de a o transforma într-o ancorã între societatea localã danezã si cea localã strainã. În scurt timp, organizatia a crescut la peste 50 de membri, a organizat evenimente majore în limba englezã si danezã (de exemplu, prima dezbatere majorã politicã în limba englezã între politicieni locali si nationali din diferite partide) si a devenit etalon al diversitãtii, cu peste 30 de nationalitãti. Datoritã faptului cã Tineretul European Nord Danemarca este o filialã localã a Tineretului European Federalist (organizatie europeanã foarte veche si de prestigiu, cu alumni precum Federica Mogherini), am intrat într-o lume nouã, cu oportunitãti si posibilitãti de a cãlãtori aproape lunar, la diferite seminarii si pregãtirii în jurul Europei. Pe lângã activitatea politicã si cea de voluntariat, am scris destul de des si în ziarele regionale. Activitatea din Tineretul European Nord Danemarca m-a propulsat, în conducerea „Miscãrii Europene Danemarca”. În a doua jumãtate a anului, am avut oportunitatea de a mã adresa Congresului Social Democrat (în limba danezã), de a reprezenta Uniunea Europeanã la Summitul de tineret Euro-Arab, de a deveni parte din grupul de experti de la nivel european pe politici de piata muncii, de a reprezenta Danemarca la Summitul social-democrat european pe politica de mediu si de participa la câteva întruniri ale federalistilor europeni. În 2016, Tineretul European Nord Danemarca a ajuns la peste 200 de membri, devenind cea mai mare organizatie din Aalborg, cu peste o sutã de evenimente anuale, care au avut o influentã majorã asupra dezvoltãrii orasului. Tineretul European s-a implicat în proiecte de dezvoltare urbanã, de artã urbanã, de cinematografie, de mediu, etc. De altfel, asociatia a primit premiul „Organizatia Anului în Danemarca”. Dupã ce Aalborg a cîstigat titlurile de „orasul cel mai sigur si cel mai fericit din Europa”, am lansat evenimentul „Mândria Culturilor – Parada Unitãtii în Diversitate” în 2016, care a devenit o traditie. Danezii au acum sansa, prin intermediul acestui eveniment, sã cunoascã alte culturi, printre care si cea româneascã. Tot în 2016, am fost invitat, împreunã cu alti 20 de lideri de tineret din Danemarca, sã scriem o carte despre implicarea în societate si care a fost distribuitã ulterior în toate scolile din Danemarca. În 2017, Tineretul European Nord Danemarca, a obtinut medalia de argint în competitia europeanã „Charlemagne European Youth Prize”, pentru contributia avutã la promovarea proiectului si identitãtii europene. Am fost numit delegatul de tineret al Danemarcei la Consiliul Europei (Congresul Autoritãtilor locale si regionale) si am avut sansa sã îmi public viziunea pentru Uniunea Europeanã în cartea „Europe 2030″, alãturi de mari politicieni europeni”, povesteste Narcis. În acelasi an, a fost încurajat de partid sã candideze la alegerile regionale din Danemarca, fiind, astfel, primul strãin din Danemarca care a candidat pentru Consiliul Regional. Dupã o campanie derulatã în zece limbi strãine, inclusiv araba, Narcis a obtinut un loc de supleant pe lista Consiliului Regional. „În timpul campaniei, am observat cã si alte partide au început sã comunice în limba englezã, ba mai mult, au încurajat strãini sã voteze si în alte orase, nu doar în Aalborg, ceea ce, spun eu, schimbarea a atins întreaga tarã – Danemarca”, conchide tânãrul.
