SCANDAL… Maria Henrietta Pivniceru, cunoscutã în lumea artisticã drept Mãruca Pivniceru, strã-strãnepoata lui Carol Davila, s-a stins din viatã, sãptãmâna trecutã, în casa sa din Bucuresti. Moartea fulgerãtoare a bãtrânei de 84 de ani, care a detinut mii de metri pãtrati si clãdiri în centrul Vasluiului, mostenire de la tatãl sãu, fost director de spital, a trezit multe suspiciuni. Femeia îsi fãcuse analizele cu putin timp în urmã si pãrea cã nu are niciun fel de probleme de sãnãtate. Chiar în timpul înmormântãrii, trupul neînsufletit al fiicei fostului director de spital de la Vaslui, Gheorghe Andreescu, a fost luat pe sus si dus la Institutul de Medicinã Legalã, cu suspiciuni de otrãvire. Alerta a venit din partea vasluianului Viorel Istrate, consilier judetean si procurist al terenurilor detinute de Mãruca Pivniceru, cel care a avut grijã de bãtrânã în ultimii 20 de ani de viatã. La Vaslui, mostenirea lãsatã de bãtrâna Pivniceru este un teren de 3.000 mp în centrul orasului, în zona fostului Parc al Trandafirilor, pe care nici acum primãria nu i l-a înapoiat în totalitate si pentru care se duc si în prezent lupte grele în instantã.
Mãruca Pivniceru spunea, conform unei declaratii datã reporterilor VRN la începutul acestui an, cã i s-a pus acest prenume dupã sotia lui George Enescu, Mãruca Cantacuzino, buni prieteni de familie cu pãrintii sãi. Sãptãmâna trecutã, bãtrâna de 84 de ani a murit, iar averea sa, se spune, nu a rãmas în familie. Fire caritabilã, bãtrâna ar fi donat totul celor care au îngrijit-o, inclusiv terenuri si o resedintã. Cei veniti la cimitir sã o conducã pe ultimul drum pe Mãruca Pivniceru au avut o surprizã, sãptãmâna trecutã. Femeia de 84 de ani a fost luatã de legisti, direct din capelã, si a fost dusã la autopsie. Vasluianul Viorel Istrate, procuristul terenurilor din Vaslui, cel care a avut grijã de Mãruca Pivniceru în ultimii 20 de ani de viatã, a sunat la politie pentru a reclama faptul cã este o situatie de posibilã otrãvire. “În ultima sãptãmânã era foarte agitatã. Toti cei pe care i-am pus sã aibã grijã de ea, toti au fost înstrãinati, îndepãrtati”, sustine Istrate. Bãtrâna ar fi povestit unui om care avea grijã de ea cã i se întâmplã lucruri stranii. “Te-am chemat, pentru cã ãstia vor sã mã termine”, ar fi povestit bãtrâna unui îngrijitor. Misterul s-a adâncit si mai mult dupã ce familia a aflat cã, înainte sã moarã, douã femei i-au fãcut bãtrânei o perfuzie si, probabil, o injectie. “Într-o sâmbãtã, cu câteva zile înainte de a muri, au venit douã tipe, una mai tânãrã si alta mai în vârstã. Aia mai tânãrã mi se pare cã era asistentã si cealaltã trebuia sã-i punã o perfuzie”, povesteste îngrijitorul. Perfuzia i s-a pãrut suspectã si medicului care o trata pe Mãruca Pivniceru de-o viatã. “Personal, as fi indicat clar perfuziile. Perfuziile sunt extrem de periculoase. Doamna Pivniceru se întretinea, fãcea înot, iar cu câteva zile înainte sã moarã a fãcut un RMN si nu a apãrut nimic, niciun semn de boalã”, sustine medicul ei personal. Doctorul spune cã desi avea 84 de ani, Mãruca îl impresiona prin vitalitatea ei. Se întretinea, fãcea înot, iar cu doar câteva zile înainte sã moarã a fãcut tot felul de analize care au arãtat cã era perfect sãnãtoasã. Moartea acestei femei-simbol pentru Vaslui, a cãrei familie a fãcut istorie pe aceste meleaguri, a întristat multã lume. Mãruca Pivniceru provine dintr-o familie bogatã. Tatãl ei, Gheorghe Andreescu, a condus timp de douã decenii spitalul din Vaslui, dar a plecat scârbit de atitudinea autoritãtilor locale, înainte de cel de-al doilea rãzboi mondial. De la pãrinti i-a rãmas o avere impresionantã. Desi era inginer de profesie, Mãruca scria cãrti si era o prezentã activã în viata culturalã a Capitalei. Apartamentul ei din centrul orasului, care are 150 de metri pãtrati si terasã, era plin de obiecte de artã valoroase. Autopsia va stabili dacã moartea femeii a fost, într-adevãr, suspectã.
Despãgubirile care ar fi urmat sã fie acordate mostenitoarei se ridicã la sute de mii de euro
Un teren de aproape 3.000 mp în centrul Vasluiului, pentru care procuristul Viorel Istrate a dus o luptã grea cu autoritãtile, de mai bine de 20 de ani, teren care fusese restituit Mãrucãi Pivniceru, nu este nici acum în posesia celor în drept. Primãria Vaslui cerea de la Mãruca Pivniceru, prin procuristul Istrate, suma de 308.700 lei, contravaloarea lucrãrilor la fundatia-fantomã, pe care fostul primar Cristea o gândise ca un sediu de primãrie cu sapte nivele. La rândul sãu, Istrate a sustinut mereu cã nu existã nicio bazã legalã de a conditiona restituirea terenului de plata acelei sume. Conform deciziei 5.805, din 16 decembrie 2013, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, “în conditiile în care reclamanta (Maria Henrietta Pivniceru, n.r.) este îndreptãtitã la mãsuri reparatorii pentru 4.095 mp teren si i se restituie în naturã 2.985 mp, pentru diferenta de 1.110 mp pârãta (UAT Vaslui, n.r.) are obligatia de a face oferta”. “Deci, primarul municipiului Vaslui are obligatia de a face lui Maria Henrietta Pivniceru o ofertã de bunuri si servicii pentru suprafata de 1.110 mp teren. Acum, dl. primar trebuie sã reia procedura administrativã prevãzutã de legea 10/2001, vizând acordarea de bunuri sau servicii în compensare pentru imobilele care nu mai pot fi restituite în naturã. Precizez cã pânã la aceastã datã nu am intrat în posesia unei adrese oficiale prin care primarul municipiului Vaslui sã fi fãcut o ofertã de bunuri sau servicii pentru cei 1.110 mp teren, în forma si continutul cerut de lege”, spunea Istrate, înainte de moartea mostenitoarei. Acesta a mai spus cã primarul Vasluiului va trebui sã demareze procedura legalã pentru stabilirea cuantumului despãgubirilor la care are dreptul Maria Henrietta Pivniceru pentru clãdirile demolate si imposibil de restituit în naturã. În plus, dosarul cuprinzând cererea de acordare de despãgubiri trebuie trimis cât mai repede la Comisia Centralã pentru stabilirea despãgubirilor. Se estimeazã cã pentru suprafata de teren care nu poate fi restituitã în naturã, 1.110 mp, plus suprafata de 738 mp clãdiri demolate, statul român ar trebui sã acorde despãgubiri de câteva ori mai mari fatã de suma de 308.700 lei, solicitatã si recunoscutã în instantã. Chiar dacã Mãruca Pivniceru a murit, Istrate anuntã cã se va lupta pânã la capãt pentru a i se face dreptate. “Poate unii se bucurã cã a murit doamna Pivniceru. Eu le spun cã mã voi lupta pânã se va face dreptate si terenurile vor fi restituite, plus despãgubirile la care avea dreptul”, ne-a spus Viorel Istrate, afectat de decesul personalitãtii literare, provenitã de pe meleagurile Vasluiului.
Mãruca Pivniceru a fost hãrtuitã de ofiteri de la IPJ Vaslui, în acest an. Nu s-a luat nicio mãsurã!
În primãvara acestui an, Mãruca Pivniceru a fost “vizitatã” de doi ofiteri de la IPJ Vaslui, moment care i-a provocat multã supãrare. “Au venit doi domni politisti, au spus cã sunt de la Inspectorat de la Vaslui si cã ar dori sã le arãt procura pe care i-am dat-o domnului Istrate. De ce sã mã deranjeze în acest mod? Eu am dat aceastã procurã, tocmai pentru a nu fi deranjatã, ori domnii politisti au venit sã mã întrebe ce e cu procura, cã nu stiu dacã acea procurã mai este valabilã. Decât sã facã acest drum, de la Vaslui la Bucuresti, nu era mai bine sã meargã la dosare, sã vadã cã acum douã luni am semnat o procurã nouã, valabilã pe zece ani? Eu sunt bolnavã, sotul meu este la pat si îl îngrijesc eu, iar politistii au venit sã mã deranjeze tocmai la ora la care îmi luam medicamentele si pregãteam masa pentru sotul meu. Nu se poate asa ceva! În ce tarã trãim? Au stat, m-au tot întrebat, au notat pe ceva, iar la urmã mi-au spus sã semnez o hârtie, lucru cu care nu am fost de acord. Nu trebuia sã-i primesc în casã, asta trebuia sã fac, nu sã mã hãrtuiascã, asa cum m-am simtit timp de aproape o orã, cât au stat în casa mea”, spunea Henrietta Pivniceru, contactatã de reporterii VRN.
Prezentã activã în lumea culturalã a Capitalei, alãturi de sotul sãu, Romeo Pivniceru
“Bogatã, deosebit de numeroasã este lumea creatorilor de operã cultã încât nici dictionarele care se tipãresc sã le aminteascã numele nu-i mai cuprind în filele lor. Este si cazul sotilor Mãruca si Romeo Pivniceru, amândoi nãscuti la noi, în pãrtile Vasluiului, domiciliati în Bucuresti, oameni la vârsta când ai putea sã gresesti considerându-i cã numai de creatii literare nu se ocupã si, totusi, iatã, desi nu-s cuprinsi în Dictionarul Universal literar a lui Ioan Baban, Editura PIM, Iasi, 2008, cuprinzând scriitorii din zonã, mi-au expediat parte din productiile literare, dovedindu-mi, încã odatã, ceea ce stiam, cã “Asa sunt românii”, muncesc pânã la zenitul lor, cum au învãtat din mosi-strãmosi, ba fãcând si literaturã… (…) Cum din Oameni fãrã importantã, vol. III, tipãrit totusi în 2011 la aceeasi Editurã Agerpres, am deja în lecturã paginile lui de memorialisticã, cu descinderi nu numai în lumea Husilor, orasul sãu natal si împrejurimi, ci si unde îl poartã memoria, cu reflectii la tot pasul, care dau sare si piper povestirilor, aflu, pentru cititori, pentru vasluieni poate în premierã, cã Romeo Pivniceru, inginer si cu gradul de cãpitan în 1948, când eu de abia absolvisem Gimnaziul, are pregãtit, între timp, bun de tipar, volumul I a altei cãrti – Pasi peste hotare (Cãlãtorii în URSS. Fuga în Egipt) si volumul II al aceluiasi titlu, cu subtitlul Micul Anabasis sau cãlãtorie în Turcia. Cãlãtorie în legendã si preistorie sau excursie în Creta cu scurtã oprire la Atena. (Ion N. Oprea, material de pe site-ul luceafãrul.net)
