Într-un interviu acordat EVZ, geostrategul american George Friedman, fondator și președinte al centrului de analize strategice Stratfor, vorbește despre criza ucraineană, planurile Rusiei în acest context și posibilele implicații la adresa securității României
EVZ: NATO a solicitat Moscovei o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, săptămâna viitoare (n.red. aceasta), dar ruşii încă nu au răspuns. Secretarul General al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, este convins că Rusia este adânc implicată în destabilizarea situaţiei din Ucraina şi că Rusia nu şi-a retras trupele de la graniţa ucrainiană, deşi a afirmat acest lucru. Care credeţi că va fi răspunsul Rusiei şi ce şanse sunt ca această reuniune să soluţioneze actualele probleme dintre NATO şi Rusia?
George Friedman: Actuala criză dintre NATO şi Rusia nu este rezultatul vreunei neînţelegeri sau al lipsei de comunicare. Ea derivă dintr-o divergenţă a intereselor celor două tabere. Rusia are nevoie să menţină o zonă tampon între ea şi NATO, în timp ce Alianţa îşi doreşte o permeabilitate mai mare. Deşi sunt convins că fluxul de comunicare dintre Rusia şi NATO, respectiv dintre Rusia şi statele membre NATO, va continua, nu de întâlniri şi de comunicare ducem lipsă. Aşa că părerea mea este că, indiferent dacă această reuniune se va ţine sau nu, ea nu va schimba nimic substanţial în ceea ce priveşte relaţia NATO-Rusia.
Săptămâna trecută (n.red. acum două săptămâni), preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat Uniunea Europeană cu privire la riscul închiderii conductelor de gaze pentru Ucraina dacă autorităţile de la Kiev nu-şi plătesc datoriile (3,508 miliarde USD). Credeţi că acesta poate fi un instrument eficient de presiune asupra Ucrainei şi aliaţilor ei europeni prin care să fi fost blocate alegerile din Ucraina, de pe 25 mai, sau prin care să nu mai fie adoptate noi sancţiuni la adresa Rusiei?
La acest moment al crizei, fiecare tabără stabileşte limitele viitoarelor lor acţiuni. Nu cred că rușii au urmărit să blocheze alegerile, deoarece calculul lor era că rezultatul acestora va creea suficientă tensiune la Kiev încât să genereze o stare de paralizie. De fapt, cred că ruşii au fost liniştiţi în privinţa susţinerii alegerilor. În ceea ce priveşte tăierea gazelor naturale, Moscova priveşte această posibilitate mai degrabă ca pe o ameninţare decât ca pe o realitate. Dacă într-adevăr vor face acest lucru, ruşii vor duce criza la un nou nivel, pe care nu şi-l doresc în acest moment.
Vladimir Putin a ordonat trupelor sale (40.000 de militari de lângă graniţa cu Ucraina) să se retragă în bazele militare, în încercarea de a opri escaladarea tensiunilor din regiune înaine de alegerile prezidenţiale. A mai spus acelaşi lucru şi înainte, dar Statele Unite şi NATO au anunţat că situaţia nu s-a schimbat cu nimic. Este aceasta doar o altă modalitate prin care Putin să mimeze că face ceea ce trebuie, pentru a nu mai fi acuzat de comunitatea internaţională, sau de data aceasta chiar are de gând să o facă? Ce se va întâmpla dacă trupele ruse rămân la frontiera estică a Ucrainei (în regiunile Rostov, Briansk şi Belgorod din sudul Rusiei), punând presiune pe oamenii care se tem de o posibilă invazie?
Întrebarea esenţială nu este unde se află trupele ruse, ci încotro se vor deplasa. În opinia mea, ruşii nu vor invada Ucraina pentru că mărimea acesteia o face dificil de ocupat, chiar şi cu resursele pe care le au la dispoziţie, astfel că au în vedere alte mijloace prin care să gestioneze evenimentele din Ucraina. Ruşii vor acţiona ca şi cum retragerea forţelor ar fi o chestiune majoră. Chiar dacă revin la bazele lor, se pot întoarce oricând înapoi. Unde se află este mai puţin important decât dacă vor invada sau nu, iar eu nu cred că o vor face.
Cititi mai mult: http://www.evz.ro/nu-ar-trebui-sa-supraestimam-puterea-rusiei.html
