FAPTÃ, NU VORBÃ… Episcopia Husilor a oferit, în doar o lunã si jumãtate, a patra casã, ridicatã din temelii, unei familii din Draxeni, cu cinci copii mãruntei, cãrora, în preajma Pastilor, le-a ars locuinta. Ce putere sã aibã niste oameni necãjiti, de a reface ruina care a rãmas în urma vâlvãtãii, dacã fiecare stie cam cât costã materialele de constructii, cam ce preturi presupune mâna de lucru, mai ales cã au rãmas doar cu hainele de pe ei! În atare conditii, implicarea Episcopiei Husilor, prin Asociatia „Filantropia”, condusã de preotul Beregoi, a fost de-a dreptul salvatoare. Desigur, cârcotasii iar vor spune de pe margine cã nu e mare lucru, întrucât „asta e treaba Bisericii”. Adevãrul este cã nu aceasta este treaba Bisericii, dar ar trebui sã fie treaba statului cu institutii specializate în protectia socialã, ba chiar si a firmelor de asigurare, dacã locuintele arse ar fi avut, cum spune legea, politã încheiatã. Dar de unde asigurãri împotriva dezastrelor în comunele vasluiene?! În atare conditii, faptul cã Episcopia Husilor a ajuns repede la acesti oameni rãmasi pe drumuri si a reusit sã le ofere o casã nouã, mobilatã, în doar o lunã jumãtate, chiar este un miracol.
Pentru cei cinci copii ai familiei din Draxeni, care de azi au o casã a lor, nouã, plinã cu lucruri noi si frumoase, este, fãrã îndoialã, o minune ceea ce s-a întâmplat. Contestatarii de serviciu ai Bisericii însã s-au si silit sã spunã cã Episcopia Husilor nu a fãcut nici de aceastã datã mare lucru, întrucât „sponsorii” au fost cei care au contribuit material, în cea mai mare parte, la realizarea si dotarea acestor patru case. Întrebarea, pentru acesti contestatari, este urmãtoarea: cine a fost cea care a strâns la un loc toate bunele intentii ale oamenilor inimosi, transformând totul într-o singurã fortã, care, iatã, mobilizatã sub semnul unui proiect filnatropic al Episcopiei Husilor, a fãcut patru case din temelii, în doar o lunã si jumãtate, pentru familii amãrâte?! Evident, Episcopia Husilor a fãcut toate acestea, iar binefãcãtorii s-au adunat împreunã la îndemnul preotilor, respectiv al preotului Beregoi, al Episcopului Ignatie, al parohului locului, Vasile Tiberiu Macsim, etc. În lume sunt, fãrã îndoialã, multi sponsori si binefãcãtori, dar acestia nu intervin niciodatã în cazurile sociale pe care nu le cunosc sau fatã de care nu dobândesc motivatia sufleteascã de a ajuta. Si aici este si va fi rolul esential al preotilor, al Bisericii, care cautã acesti oameni buni, le împãrtãsesc dramele oamenilor necãjiti, îi mobilizeazã pe toti la un loc si, iatã, rezultatul înseamnã, în cazul de fatã, sapte destine salvate de pe drumuri.
«Acasã» înseamnã sigurantã, afectivitate, dragoste si unitatea familiei!
Casa a fost sfintitã pe 9 iulie, oficiatã de Preasfintitul Ignatie, Episcopul Husilor, care a precizat: „Ne bucurãm pentru faptul cã proiectul social-filantropic al Episcopiei Husilor, intitulat sugestiv „Acasã e bucuria”, îsi gãseste concretetea în cea de-a patra casã, ridicatã pentru o familie cu cinci copii, cãreia îi arsese locuinta cu trei luni în urmã. «Acasã» înseamnã sigurantã, afectivitate, dragoste si unitatea familiei. Zidind aceastã casã, ne-am dorit ca ea sã fie locul în care sã se bucure cei cinci copilasi, împreunã cu pãrintii lor. Le multumesc tuturor celor care au fost implicati în acest proiect de suflet, Asociatiei „Filantropia Ortodoxã Husi”, coordonatã de pãrintele consilier Vladimir Beregoi, si pãrintelui Vasile Tiberiu Macsim, parohul de la Draxeni, care a fãcut posibil ca în vreme de pandemie, aceastã casã sã fie ridicatã în aproximativ o lunã si jumãtate”.
