COPILÃRIE FÃRÃ BUCURIE… O fetitã de sase ani, Beatrice Stefania Dumbravã nu întelege ce cautã ea la doctor la Iasi, de ce mamaia plânge, de ce mama a pãrãsit-o si de ce tati este plecat în Spania, de unde trimite bani ca ea sã meargã la medic! Bia, cãci asa îi place sã i se spunã, suferã de un cancer foarte rar în România si chiar în lume: limfonul Hodgkin, un tip de cancer care se dezvoltã în tesutul limfatic. Boala i-a fost descoperitã la Iasi, la spitalul de pediatrie. A ajuns la spitalul de oncologie din Iasi si acolo a început lupta pentru viata Biei. Bunica are grijã de ghemotocul plin de zâmbete si întrebãri si luptã pentru viata ei. Este însã înlãcrimatã, pentru cã, în satul Rusi, comuna Puiesti, unde locuieste cu familia, având nepotica bolnavã de cancer, este practic condamnatã la sãrãcie si, cam dur spus, la moarte. Bia Dumbravã, copilul de numai sase anisori, are nevoie de mult ajutor, pentru cã singura sansã de viatã este sã fie dusã în Turcia, la o clinicã din Istanbul, unde medicii asigurã o reusitã a tratamentului de 98-99%, fatã de 50-60% cât se asigurã în România.
Când uitãm ce este curajul, am putea sã ne gândim la tinerii care luptã cu boli grave si la pãrintii si bunicii lor care mutã muntii pentru viata micilor pacienti. Un astfel de exemplu ne dã Beatrice Dumbravã si bunica sa Cristina Anghel care de mai bine de un an bat drumul Iasului în cãutarea sãnãtãtii. Bia, cum îi spune familia, a fost diagnosticatã anul trecut în ianuarie cu limfom Hodgkin. „Am vãzut cã îi iesise la gât asa, ca o gâlmã si am mers la spital la Bârlad, la sectia Pediatrie unde am stat internatã cu ea în decembrie 2017. Trei sãptãmâni am stat si nu au depistat de ce avea fata gâlma. Am plecat la Iasi la Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria” unde în urma analizelor am fost trimise urgent la Institutul de Oncologie din Iasi, cu diagnosticul Limfon Hodgkin, o formã rarã de cancer. Am trecut pe chimioterapie, am terminat acum a treia curã de chimio, dar nu sunt rezultate prea multumitoare. Vreau sã o duc pe Bia undeva la clinicã în strãinãtate, unde sunt sanse de vindecare mai mari ca în România. Dar este nevoie de bani, de multi bani. Si noi nu avem nici sã plecãm la a patra curã, când suntem programate la Iasi”, a spus aproape plângând Cristina Anghel, bunica fetei bolnave. Ea n-a dorit sã vorbeascã prea mult despre pãrintii Biei, dar am aflat cã blestemul fetei este mai adânc decât se poate banui: mama a pãrãsit-o si s-a „mãritat” cu un alt bãrbat la trei case de locuinta fostului sot. Tatãl Biei este plecat la muncã în Spania, de unde trimite cât poate, lunar, pentru ca sã-si salveze unicul copil. Cristina Anghel este vãzutã în sat, de oameni, ca o femeie extraordinar de gospodinã, cuminte si luptãtoare. Dar necazul cu nepoata, nu-l poate duce singurã.
Începutul a fost trist, însã noi putem sã ajutãm ca finalul sã fie fericit!!
Când a aflat cã nepoata ei suferã de cancer, Cristina a plâns, si-a sters lacrimile si a luat o decizie: sã caute cel mai bun tratament. Pânã anul trecut, Bia nu a avut nicio problemã gravã de sãnãtate. Apoi, o rãcealã care nu se dãdea dusã si ganglionii umflati au cerut teste amãnuntite, iar diagnosticul de limfom Hodgkin a fost confirmat de biopsia fãcutã la Iasi. În România, medicii i-au dat fetei sanse de reusitã de 50 – 60 la sutã. Turcii spun cã au sanse de reusitã 98-99%. Însã, ca Bia sã ajungã acolo, mai are de fãcut drumuri la Iasi,dar nu are cu ce. Nu poate merge la scoalã pentru cã limfonul Hodgkin i-a scãzut imunitatea si orice infectie cât de micã îi poate fi fatalã. Orice persoanã care poate ajuta cu o sumã, cât de micã, este rugatã sã o contacteze pe bunica Cristina Anghel, la numãrul de telefon: 0741590932, iar de luni vã putem pune la dispozitie un numãr de cont.
Despre limfomul Hodgkin
Aceastã boalã a fost descrisã pentru prima oarã de Thomas Hodgkin, în anul 1832. Boala Hodgkin, sau Limfomul Hodgkin, este un tip de cancer care se dezvoltã în tesutul limfatic. Un tip de celule albe din sânge este numit B-limfocite, sau B-celule. B-celulele sunt responsabile pentru crearea anticorpilor ce lupta împotriva infectiei. Celulele canceroase în boalã Hodgkin sunt numite celule Reed-Sternberg. Se crede cã celulele Reed-Sternberg sunt un tip de celule canceroase B. Întrucât celulele încep divizarea si multiplicarea, ele formeazã o tumoare. Acest tip de cancer interfereazã cu capacitatea organismului de a lupta împotriva infectiilor. Limfomul este o formã de cancer a sistemului limfatic ce se prezintã sub formã unor tumori solide. Ele apar când acest tip de celule denumite limfocite încep sã se multiplice haotic si scapã de sub control. Limfomul Hodgkin are tendinta de a se extinde de la o grupa ganglionara la urmãtoarea, cuprinzandu-le pe fiecare pe rând. Prognostic: 95% dintre cei aflati în stadiul I al bolii supravietuiesc o perioadã de 5 ani sau mai mult cu tratament adecvat. În România, rata de supravietuire la 5 ani pentru pacientii cu boalã rãspânditã este de 60%. Tratamentul este în functie de stadiul bolii. Metodele principale de tratament includ chimioterapia si radioterapia.
