Apelul unui medic bârlãdean cãtre Nelu Tãtaru: „obligativitatea prezentãrii unui test negativ pentru a dona plasmã trebuie eliminatã”

Ovidiu Ciobotaru

LEGE SIMPLIFICATÃ… Doctorul Ovidiu Ciobotaru, de la Sectia Boli Infectioase a Spitalului Municipal de Urgentã „Elena Beldiman” Bârlad, a atras atentia, prin intermediul unei postãri pe Facebook, cã legislatia actualã îi împiedicã pe pacientii vindecati de COVID-19 sã doneze plasmã mai devreme de douã luni de la externarea din spital, ceea ce împiedicã accesul la acest tip de tratament pentru bolnavii în stare gravã.

Medicul bârlãdean spune cã cei care s-au vindecat de COVID-19 pot dona plasmã doar dupã ce prezintã un test negativ, însã în aceste cazuri negativarea poate apãrea si dupã douã luni de la vindecare. Dr. Ciobotaru afirmã cã prin eliminarea acestei obligativitãti de a prezenta testul negativ ar putea salva multe vieti. „Donarea de plasmã hiperimunã de cãtre pacientii convalescenti este din nou îngreunatã, de aceasta datã de cãtre legislatie! Obligativitatea prezentãrii unui test SARS-Cov-2 negativ pentru a dona plasmã trebuie eliminatã! În ordinul 654/2020 care reglementeazã donarea de plasmã, un criteriu obligatoriu pentru a putea dona este prezenta unui test RT-PCR negativ pentru SARS-CoV-2. Dar conform ultimului ordin care reglementeazã testarea si externarea din spital (539/23 iunie 2020), pacientii nu mai sunt tinuti în spital pânã când testul devine negativ (negativare ce poate sã se produca chiar si dupã 2 luni), ci în medie 10-14 zile pânã la ameliorarea simptomelor si scãderea gradului de infectiozitate. De cele mai multe ori pacientii sunt testati o singura datã pe parcursul internãrii, în ziua a 8-a de internare cel mai frecvent, sau la 14 zile de la debut si 72 ore dupã ameliorarea simptomelor. Acest test poate fi pozitiv sau negativ, iar în functie de el se decide momentul externarii. Decizia de a externa pacientii COVID-19 dupã 14 zile chiar dacã testul din ziua a 8-a este pozitiv nu este una gresitã, deoarece s-a observat cã gradul de infectiozitate este cel mai mare la începutul bolii, de obicei cu 2-3 zile anterior debutului simptomelor si primele 7 zile dupã debutul acestora. Ulterior, gradul de infectiozitate scade din ce în ce mai mult pânã devine aproape zero, chiar daca testul RT-PCR mai gaseste virus prezent. Problemele apar la cei care au un test pozitiv pe parcursul internãrii, sunt vindecati, sunt externati, sunt liberi sã se întoarcã în colectivitate, dar nu pot dona plasmã cã nu au un rezultat SARS-CoV-2 negativ. Ei nu pot dona deoarece se cere neaparat un test negativ. Retestarea tuturor acestor oameni prin metoda RT-PCR ar fi costisitoare si inutilã, deoarece chiar dacã virusul încã mai persistã în organism, nu se mai transmite altor persoane. Solutia este bineînteles cât se poate de simplã si constã în modificarea criteriilor de donare. În loc de ‘donarea se face la cel putin 14 zile de la disparitia completã a simptomelor si cel putin un test COVID-19 negativ prin RT-PCR’ sã fie stipulat ’14 zile de la momentul externarii sau al iesirii din izolare”, a scris mediul bârlãdean pe retelele de socializare

Tratamentul cu plasmã este util si a fost folosit cu succes în spitalul bârlãdean

Dr. Ciobotaru a fãcut apel inclusiv la ministrul Sãnãtãtii, Nelu Tãtaru, pentru a simplifica legislatia în asa fel încât pacientii vindecati sã poatã dona plasmã mai devreme de cele douã luni. „Pentru pacientii care nu au fost deloc în spital, dar au avut boala, pentru ca avem si aceastã categorie printre noi, se poate cere suplimentar un test serologic tip IgG care sã confirme prezenta anticorpilor în sânge. Tratamentul cu plasmã chiar este util si a început sa fie folosit cu succes si în spitalul nostru. Sunt convins cã Domnul Ministru al Sãnãtatii poate rezolva aceastã problemã în scurt timp, pentru a putea recolta plasma hiperimunã de la cât mai multi oameni”, a scris dr. Ovidiu Ciobotaru în postarea de pe Facebook.




NICIUN COMENTARIU