IE SI SÂNZIENE… Miercuri, 24 iunie, începând cu ora 15.00, sala „Alexandru Ioan Cuza” din incinta Asociatiei Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” din Bârlad, va gãzdui douã evenimente – Expunerile „Ia româneascã, o fascinantã poveste a unui neam si a unui pãmânt strãmosesc” si activitatea „Sânziene…ie, floare si luminã”, prezentate de învãtãtor Dumitru Andrei si profesor Alexandrina Pascal
Sãrbãtoarea din 24 iunie mai este cunoscutã în popor sub numele de „Sânziene” sau „Drãgaica”. Tot acum, Biserica Ortodoxã face pomenirea Nasterii Sfântului Ioan Botezãtorul. Si nu în ultimul rând, pe 24 iunie este sãrbãtoritã ia: este Ziua internationalã a Iei începând din 2013, la initiativa comunitãtii online „La Blouse Roumaine”.
În credinta popularã, Sânzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, divinitãti nocturne care plutesc în aer sau umblã pe pãmânt în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântã si danseazã, fac sã rodeascã ogoarele, înmultesc animalele si pãsãrile, lecuiesc bolile si suferintele oamenilor. În noaptea când se deschid cerurile, fetele strâng flori de Sânziene si le pun sub pernã pentru a-si visa ursitul. În dimineata de Sânziene, înainte de rãsãritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronite si le aruncau pe acoperisul caselor. Se considerã cã omul va trãi mult în cazul în care coronita rãmânea pe casã sau, dimpotrivã cã va muri repede, atunci când coronita alunecã spre marginea acoperisului sau cãdea de pe acoperis. Sãrbãtoarea Sânzienelor marcheazã mijlocul verii si este considerat cel mai bun moment pentru culegerea plantelor de leac. De Sânziene au loc bâlciuri si iarmaroace. În trecut, acestea erau un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea cãsãtoriei.
Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rãdãcinile sale îsi au originea în portul tracilor, getilor si dacilor. Despre ie Aurelia Doagã scrie: „Portul românesc prezintã douã caracteristici esentiale: unitatea si continuitatea sa. Prin continuitate întelegem drumul parcurs de portul popular nãscut pe strãvechea vatrã a civilizatiei dace, pânã în zilele noastre. Prin unitate trebuie sã întelegem acele trãsãturi, acele aspecte esentiale care se vãd în portul românesc din întreaga tarã.”
