MÃRTURII CUTREMURÃTOARE
DURERI MUTE… „Sunt de toate, înteleg, 33 CD-uri, stickuri, laptopuri si telefoane, pline cu filme în care episcopul Corneliu batjocorea copiii de la seminar, dar, totusi, la procurori, a mãrturisit adevãrul doar un singur elev? Unde sunt ceilalti elevi mutilati de monstrul fãrã suflet? Unde sunt pãrintii care plângeau pe lângã zidurile scolii, când li se spunea cã fiii lor riscã exmatricularea, desi nu erau prosti, nici rãi, nici slabi la învãtãturã? Le e greu, iar eu îi înteleg. De când a izbucnit scandalul, eu n-am mai recunoscut cã am fãcut seminarul la Husi. În CV am scris cã am fãcut la Cuza Vodã”! Acesta este unul dintre mesajele dureroase, pe care arestarea episcopului Onilã le-a generat în mediul virtual. Andrei, tânãrul care l-a scris, fost seminarist, sustine cã l-a avut profesor pe fostul ierarh. „Pe mine nu m-a deranjat în alt fel, decât cu jigniri. Fetele de la Filologie, pe care le vedea pe holul scolii, erau „c**ve” si „c*tele”, iar eu, dacã vorbeam cu ele, eram „fiu de cãtea”. Liceul la Husi a fost cosmarul adolescentei mele. Dar dacã pentru mine a fost cosmar, cum o fi fost pentru bãietii care treceau pe la Jitaru sau pe la Preasfintit?”, se întreabã absolventul de seminar.
Scenele aproape ireale, cu fostul episcop de Husi în cãtuse, au stârnit nu atât comentariile celor care doar au auzit despre faptele lui înfiorãtoare, cât mai ales amintirile dureroase ale celor care i-au fost, direct sau indirect, victime. În haine negre, simple, cu pãrul albit si cu cãtuse la mâini, Onilã a oferit… imaginea anului! Cine si-ar fi închipuit cã înfumuratul episcop Corneliu, cel care tinea bãrbia rosie atât de sus, când vorbea cu muritorii de rând, îsi va afla „apogeul” carierei într-o celulã cu infractori de drept comun?! Cine ar fi putut crede cã „eruditul” poliglot, care imputa cu atâta tâfnã celor simpli, faptul cã n-au ei cãderea sã vorbeascã cu el, nestiind, pe mãsura lui, sapte limbi strãine, este, de fapt, un pedofil, a cãror ifose de superioritate ascundeau o mizerie moralã de neînchipuit! Iatã cã viata a fost complet imprevizibilã, de data aceasta.
Celelalte victimele ale lui Onilã: Episcopia, preotii, preotesele si, de altfel, toti vasluienii!
Adevãrul este cã victimele lui Onilã nu sunt doar copiii seminaristi, pe care acesta i-a mutilat sufleteste, înainte de toate. Victimele lui Onilã sunt mult mai multe. Episcopia Husilor însãsi este una din principalele sale victime. Micuta si greu încercata Episcopie a avut 50 de bravi ierarhi demni de toatã dragostea si toatã recunostinta. Unii au zidit cultura locului, altii au luptat pentru lãcasurile sale si pentru dezvoltarea zonei, iar unii, precum martirul Episcop Grigorie Leu, a fost ucis, ca urmare a luptei sale pentru existenta Episcopiei Husilor. De aceea, venirea unui asemenea individ la cârma Eparhiei, în continuarea acestei serii strãlucite de mari ierarhi, a fost o dramã… Apoi, preotii locului au suferit mult de pe urma acestui despot. Alãturi de ei au suferit preotesele, care, în cei 8 ani sub conducerea lui Onilã, erau umilite, jignite, desconsiderate. De asemenea, între victimele fostului episcop sunt toti vasluienii. Oamenii simpli au fost fãcuti de acest individ, pe un post national de televiziune: betivi, viermi, puturosi. De retinut cã el însusi era vasluian, dintr-o familie sãracã de la Albesti, cu un tatã care obisnuia sã bea. Nu a înteles nimeni atunci de ce Onilã se dezicea cu atâta vehementã de propria identitate, însã, când a iesit la ivealã cã el era, de fapt, un pedofil, nicidecum o fatã bisericeascã, un biet snob, nicidecum un intelectual cu carte serioasã, atunci au înteles frica aproape agresivã a acestuia de a fi descoperit în realitatea mocirlei sale.
„Asa e la Vaslui. Lumea râde de victime”
Astãzi, victimele sale nu mai vor sã vorbeascã. Puscãria lui Onilã e tardivã, demascarea lui, de asemenea. Andrei, fostul seminarist, îsi aminteste: „Cãratul gentii era cel mai periculos lucru. Dacã îti cerea asta, erai condamnat. Mie nu mi-a cerut, cã nu eram frumos. Aveam si ochelari. Stãteam în a patra bancã de la perete si mã ascundeam în spatele lui Daniel, un bãiat bun, care n-a scãpat, sãracul. Dar nici n-a povestit ce s-a întâmplat. Doar cã în semestrul al II-lea nu a mai venit. Acum e asistent medical în Bucuresti. Când i-am spus pe messenger cã Onilã a fost arestat, mi-a dat block. Nu are nimic cu noi, dar nu mai vrea sã stie nimic. Toti fac la fel. La ce sã mai povesteascã? Onilã si Jitaru se vor duce în puscãrie, iar, în urmã, de ei va râde lumea. Asa e la Vaslui. Lumea râde de victime. Agresorii sunt smecheri, iar victimele sunt proaste. Mentalitate de pierzanie. Multi îi acuzã cã de ce nu au fugit. Dacã fugeai, plecai de la seminar. Nu aveai de ales. A fost cosmarul meu acest seminar. Nu mã bucurã cu nimic puscãria lui Onilã. Nouã cine ne mai dã înapoi anii pierduti, anii de fricã si de rusine? Nimeni. Mai multe nu mai vreau sã zic”.
Cum a clacat justitia în cazul Onilã: cu filmeletele porno pe masã, procurorul DNA s-a rezumat doar la infractiunea de santaj
SÃ NE REAMINTIM… Suntem în data de 11 iunie 2017, în biroul Episcopului Corneliu. La usã bat preotii Gheorghe Damian si Rãzvan Bumbu. Corneliu îi primeste, îi asazã la masã si începe sã discute cu ei. Stie pentru ce au venit, de aceea înainte sã-i pofteascã înãuntru porneste un reportofon. Dupã câteva minute de discutii, cei doi îsi dezvãluie scopul vizitei: episcopul sã-i plãteascã cu câte 50.000 de euro pentru ca în spatiul public sã nu aparã filmuletele porno cu el, întretinând relatii sexuale cu elevii seminaristi. Pentru Corneliu este picãtura care a umplut paharul. O zi mai târziu, pe 12 iunie, masina de lux a episcopului opreste în curtea Directiei Nationale Anticoruptie Iasi, iar înaltul ierarh urcã în birourile procurorilor. Având o foaie A4 în fatã si un pix în mânã, Corneliu începe sã se „spovedeascã” în fata procurorului anticoruptie. Scrie cã de o perioadã bunã de timp este supus unui santaj continuu, atât din partea cãlugãrului Sebastian Jitaru, arhimandrit al Catedralei episcopale din Husi, care urmãrea postul de vicar eparhial, a doua pozitie de putere în Episcopie, cât si din partea preotilor Damian si Bumbu, care sunt mult mai pragmatici si se rezumã la o sumã considerabilã de bani. Toti trei îl amenintã pe episcop cã detin probe compromitãtoare cu el si cã le vor da presei si Sfântului Sinod dacã nu le va face pe plac. În aceeasi zi, procurorii DNA Iasi audiazã primul martor în dosar, pe consilierul economic al Episcopiei, Serafim Bodnar, care acceptã sã colaboreze cu anchetatorii. Procuroriii DNA Iasi puseserã cãrãmida de temelie a dosarului de santaj. Tot ce mai trebuiau sã facã era sã gãseascã si obiectul santajului, adicã filmuletele porno. Dupã plângerea penalã scrisã de Corneliu, dosarul este repartizat procurorului DNA, Cristina Chiriac. A doua zi, pe data de 13 iunie, procurorul Cristina Chiriac merge la Husi si îl audiazã pe Corneliu în biroul lui, de data asta în calitate de „parte vãtãmatã”. În timpul discutiilor, episcopul îi înmâneazã procurorului înregistrarea cu cei doi preoti, pe care o fãcuse cu douã zile înainte. Tot pe 13 iunie, DNA monteazã tehnicã de ascultare si înregistrare în biroul lui Corneliu.
Primul „soarec” picã în capcanã
Pe data de 14 iunie 2017, Corneliu primeste vizita cãlugãrului Sebastian Jitaru, unul dintre santajisti. Cu aparatura de înregistrare pornitã, episcopul duce discutia acolo unde doreste el, fãcându-l pe Jitaru sã spunã cã vrea postul de vicar pentru a nu face publice filmuletele video. Era proba de care procurorul DNA Iasi avea nevoie pentru a începe urmãrirea penalã a celor trei santajisti. Pe 15 iunie 2017, locuintele lui Jitaru, Damian si Bumbu sunt luate cu asalt de mascati si procurori. Echipele judiciare confiscã toate dispozitivele pe care s-ar putea stoca materiale video, iar cei trei sunt retinuti pentru 24 de ore.
Zeci de probe compromitãtoare pentru episcop
Dupã finalizarea perchezitiilor, procurorul de caz intrã în posesia a zeci de CD-uri, DVD-uri, stick-uri, telefoane, carduri, precum si a unei camere de filmat, ascunsã într-un telefon de mânã. Cristina Chiriac tocmai intrase în posesia filmuletelor în care Corneliu Bârlãdeanu apare întretinând relatii sexuale cu elevii Seminarului „Sfântul Ioan Gurã de Aur”, multi dintre ei minori la acea vreme. Din toate acele probe, procurorul DNA îsi extrage doar informatii de care avea nevoie pentru dosarul de santaj, iar dovezile abuzurilor sexuale comise de înaltul ierarh sunt bãgate în sertar si uitate acolo. Si asta pentru cã, pe procedurã, Directia Nationalã Anticoruptie nu avea competenta legalã sã cerceteze astfel de fapte. Procurorul DNA Iasi putea si avea obligatia sã trimitã filmuletele porno Parchetului competent, însã, nu stim din ce motive, nu a fãcut-o. În fata probelor indubitabile de santaj, instantele îl aruncã în puscãrie pe cãlugãrul Jitaru, alãturi de preotii Damian si Bumbu, iar Biserica Ortodoxã Românã aprobã retragerea lui Corneliu Bârlãdeanu la mãnãstirea Vãratec din judetul Neamt. Justitia românã si cea bisericeascã se pregãtea sã punã batista pe tambal în cazul Episcopului de la Husi, fãrã ca abuzurile sexuale ale acestuia sã fie investigate în niciun fel. În luna august 2019, dupã o investigatie jurnalisticã a celor de la „Sã fie luminã”, procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Iasi redeschid dosarul în care Corneliu Onilã este acuzat de abuz sexual iar în mai 2020, reusesc sã convingã instanta cã locul fostului episcop este în spatele gratiilor.
