Un funcţionar public câştigă mai mult decât angajaţii din multinaţionale, cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie, arată calculele ZF, potrivit cărora Guvernul cheltuie cu salariile celor 1,25 de milioane de bugetari 42% din veniturile bugetului general consolidat. România nu are cele mai mari cheltuieli din UE cu salariile bugetarilor ca pondere în PIB (9,8% anul trecut), dar are cea mai mare cheltuială cu acestea ca pondere în veniturile bugetare: 32% din PIB în 2019. Media europeană este de 22%, scrie Businessmagazin.ro, citând calculele efectuate de ZF. Salariul mediu net în primele zece instituţii din România, după numărul de angajaţi, este de circa 7.300 lei, aproximativ 1.500 de euro. Datele de la Finanţe arată că, în luna martie a acestui an, aparatul de stat număra 1,25 milioane de bugetari care au primit ca salarii egale cu 42% din veniturile bugetului consolidat. În 10 insituţii ale statului, printre care Parlamentul şi mai multe ministere, salariul mediu net este de 7.300 de lei pe lună, adică 1.500 de euro. Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în zona de resurse umane CTeam Human Capital, spune că un studiu al Willis Tower Watson, derulat în România, arată că media salarială în circa 250 de companii multinaţionale cu o cifră de afaceri de peste 75 mil. euro este de 6.700 de lei net pe lună, apropiată de media salarială din anumite instituţii ale statului. Spre comparaţie, salariul mediu net în România în luna martie era de aproape 3.300 de lei net. „Din studiul salarial la care participă în jur de 250 de companii multinaţionale din România, media salarială de la portar la director general ajungea la 6.700 de lei net lunar. Este interesant de observat că în aceste companii, în momentul de faţă, avem foarte multe domenii care au fost nevoite să apeleze la şomajul tehnic, urmând ca după acesta să fie nevoie să reducă din personal”, a declarat Oana Botolan Datki. Ea spune că este vorba de companii a căror productivitate a scăzut uşor în această perioadă, însă angajaţii au depus un efort mai mare pentru a susţine ritmul de lucru. „Vorbim de companii care au recurs la munca de la domiciliu, doar că această telemuncă a însemnat o productivitate de cel puţin 90%, adică oamenii muncesc zi-lumină, în week-end şi aşa mai departe. În aceste companii unde observăm că media salarială este similară cu cea din aceste instituţii, condiţiile sunt foarte dure în acest moment”, a mai spus Oana Botolan Datki.
Citeste mai mult: adev.ro/qaig9c
