PE LOC… Judecat încã din 2014, dosarul vamesilor din Albita acuzati de fapte de coruptie bate pasul pe loc. Dupã sentinta datã în primã instantã, dosarul a fost mutat la Curtea de Apel Iasi numai cã acolo judecarea a fost blocatã de starea de urgentã. Abia la finalul acesteia, magistratii vor putrea relua judecata pentru a da o sentinã finalã. La Vaslui, dupã mai bine de 4 ani de judecatã, vamesii din Albita, acuzati de luare de mitã, si-au primit pedepsele. Judecãtorii au decis condamnarea acestora la pedepse cuprinse între 2 ani si 6 luni si 3 ani de închisoare cu suspendare si trei ani pedeapsã complementarã de interzicere a unor drepturi. De asemenea, judecãtorii au stabilit si termene de încercare cuprinse între 5 ani si 6 luni si 6 ani si au interzis, în aceastã perioadã, ca inculpatii sã mai lucreze ca vamesi. În laturã financiarã, inculpatii au fost obligati sã achite sume cuprinse între 4.652 de lei si 9.452 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat. Ceea ce s-a dorit atunci, în acest dosar, în conditiile în care cei 22 de vamesi acuzati au recunoscut luarea de mitã, era aderarea si constituirea unui grup infractional organizat, chiar dacã, timp de patru ani, aceste acuzatii nu au putut fi dovedite. Acest lucru i-a scãpat pe vamesi de închisoare cu executare. De asemenea, în acelasi dosar a fost folosit de cãtre anchetatori un controversat ofiter acoperit moldovean, Igor Caraman.
Dosarul celor 22 de vamesi din Vama Albita acuzati de luare de mitã si aderare la un grup infractioal organizat pare unul fãrã sfârsit. Judecarea inculpatilor a început încã din 2014, a fost întors la Tribunalul Vaslui pentru rejudecare si, în sfârsit, în noiembrie 2018, instanta a dat o sentintã. Ajuns, din nou, pe masa magistratilor Curtii de Apel Iasi, dosarul bate pasul pe loc. De data aceasta, „vinovatã” de acest lucru este amenintarea noului coronavirus ca dus la suspendarea judecãrii unor procese, printre care si cel al vamesilor. Dupã mai bine de patru ani de judecatã si întors, de la Curtea de Apel Iasi, spre rejudecare, la Tribunalul Vaslui, judecãtorii vasluieni au decis condamnarea acestora la închisoare, iar pedepsele date au fost cuprinse între 2 ani si 6 luni si 3 ani de închisoare si trei ani pedeapsã complementarã de interzicere a unor drepturi. De asemenea, judecãtorii au stabilit si termene de încercare cuprinse între 5 ani si 6 luni si 6 ani. În laturã financiarã, inculpatii au fost obligati sã achite sume cuprinse între 4.652 de lei si 9.452 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat. De fapt, întreg dosarul vamesilor a fost unul putin fortat în conditiile în care mare parte dintre vamesi au recunoscut luarea de mitã dar nu si constituirea de grup infractional organizat, asa cum voia sã demonstreze procurorul de caz. Sursele povesteau cã, atunci când procurorul de caz a avut nevoie sã probeze cu martori faptul cã vamesii luau spagã, a stat în Vama Albita mai bine de 24 de ore si a reusit sã adune 15 soferi de pe autocare si microbuze care fãceau transport de persoane dinspre Republica Moldova spre România si invers. Dupã ce au fost adunati posibilii martori, acestia au fost chemati la Centrul National Anticoruptie (CNA) din Moldova. Numai cã, la solicitarea procurorului, au mai venit doar 6 dintre ei. Pânã la urmã, doar patru au fost convinsi sã depunã mãrturie dar si acest lucru s-a defãsurat sub semnul întrebãrii. Pentru audieri, la sediul CNA s-au prezentat si 8 avocati români care ar fi trebuit sã asiste. Acestia au ajuns la locul stabilit de dimineatã si au asteptat sã vinã si martorii. Numai cã aparitia acestora s-a lãsat asteptatã. În jurul prânzului si avocatii prezenti dar si procurorii de caz au dorit sã ia masa asa cã fiecare s-a îndreptat cãtre un restaurant din Chisinãu. În timpul mesei, avocatii au primit un telefon de la procurorul de caz care i-a anuntat cã audierile nu vor mai avea loc pentru cã martorii nu se mai prezintã. Acest lucru i-a determinat pe avocati sã se îndrepte cãtre casã. Nici bine nu au plecat cã cineva a sunat pe unul dintre avocati si l-a înstiintat despre faptul cã realitatea este alta. Cei patru martori au venit, de fapt, la audieri dar procurorul a considerat cã e mai bine sã fie audiati fãrã prezenta avocatilor. Luat la întrebãri, acesta a rãspuns cã, de fapt, nu este vorba de audierea unor martori ci de audierea unor denuntãtori. Cum s-au transformat martorii în denuntãtori într-o asa scurtã perioadã de timp nu s-a aflat niciodatã.
