REVOLTÃTOR… Mai multi primari din judetul Vaslui au decis sã ridice public problema posturilor de politie comunale, goale dupã ora 16.00, când se terminã programul agentilor, iar acestia pleacã la casele lor, cei mai multi locuind în orase si nu în satele în care sunt detasati. „Oamenii se plâng de faptul cã, dupã ora 16.00, esti la dispozitia hotilor si a rãufãcãtorilor, si pe bunã dreptate. Te duci sã bati în usa postului de politie si e închisã pânã dimineatã. Dacã suni la 112, sã te plângi de faptul cã vecinul te agreseazã, nu se rezolvã nimic. Comunele noastre au ajuns la mâna hotilor, a violatorilor si bãtãusilor, dupã ora 16.00. O bãtaie de joc”, spune grupul de primari vasluieni. Nici nu este de mirare, câtã vreme tinerii agenti de politie stau în clãdirile de la posturile rurale doar 8 ore, cã gardurile la posturile sãtesti se prãbusesc sau cã fatada clãdirilor este în ultimul hal. Pe acesti tineri politisti nu-i intereseazã decât faptul cã au un salariu, o hainã de om al legii si un program de 8 ore, atât.
Pentru a asigura interventia la evenimentele sesizate de cetãteni, atât în mod direct cât si prin sistemul unic de apeluri de urgentã, s-a stabilit în urmã cu câtiva ani organizarea unor patrule auto de ordine publicã pe cele trei schimburi (24 de ore) în cadrul dispozitivului de mentinere a odinii si sigurantei publice, potrivit principiului „cel mai apropiat politist de locul evenimentului intervine”. Pentru rezolvarea problemelor specifice muncii de politie din mediul rural, la posturile de politie se desfãsoarã activitãti în zilele de lucru, cu 1 – 2 politisti, recunosc sefii Politiei, în program 8.00 – 16.00, în functie de încadrarea cu personal. „Suntem la mâna hotilor si bãtãusilor, dupã ora 16.00. Este anormal”, se plâng primarii din mai multe comune vasluiene. Nici nu este de mirare, câtã vreme în ultimii doi-trei ani promotiile de agenti, absolventi ai scolilor de politie, au fost repartizati cu predilectie în mediul rural, la posturile de politie. Ce-i leagã pe acesti tineri, care, majoritatea, stau în orase si fac navetã la posturile de politie în care sunt angajati? Nimic! Totusi, legea e lege. Oficial, s-a stabilit ca în localitãtile rurale sã se organizeze paza comunalã, primarul fiind obligat sã ia mãsuri pentru a asigura paza bunurilor publice si ale cetãtenilor, rãspunzând totodatã pentru întocmirea planului de pazã al localitãtii. Prin paza organizatã în mediul rural, se asigurã paza bunurilor aflate în domeniul public sau privat al unitãtii administrative, precum si a celor apartinând cetãtenilor, iar serviciul de pazã se realizeazã prin instituirea unor posturi fixe si/sau patrule mobile pe raza administrativ-teritorialã a comunei. Cam de asta se prevaleazã Politia, pentru a explica de ce comunele vasluiene sunt la mâna hotilor si violatorilor, dupã ora 16.00, când agentii o sterg în apartamentele lor cãldute de la oras.
Nu e de mirare pentru cã s-a ajuns aici, Politia Românã a fost distrusã prin pensionãrile la 47-48 de ani a mii de politisti
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, spune cã politistul din mediul rural este „ruda sãracã a autoritãtii locale din comunã, dupã primar, dupã preot, dupã dascãl, dupã politistul local”, are o masinã mai putin performantã si dotãri mai slabe decât politistul local. El afirmã cã este nevoie ca în mediul rural sã se constientizeze faptul cã politistul „are în spate Inspectorat Judetean de Politie, are Minister de Interne si el reprezintã natiunea românã acolo si luptã împotriva infractionalitãtii si are o autoritate mai mare decât politistul local”. „Am mostenit 2.800 de posturi de politie, sumã rotundã, dintre care 1.700 au toaletã în curte. Aprecierea procentualã în rândul populatiei este de 30 la sutã. De la 55% odatã cu pensionarea a scãzut la 40% si dupã cazul Caracal a scãzut la 30% si Ministrul Afacerilor Interne este un minister necesar, vital pentru România. Sã fim transparenti si sã comunicãm oamenilor cã suntem în slujba lor, ei bine, nu poti sã fii în slujba lor, sau mã rog, ca imagine, cã suntem în slujba lor, cu posturi de politie, 1.700 cu toaleta în curte”, spune Vela. El a spus cã a discutat cu primari si cã doreste sã elaboreze un proiect de lege care sã dea posibilitatea autoritãtilor locale sediile acestor sectii de politie acolo unde acestea se pot implica. Vela a mai spus cã doreste cresterea numãrului politistilor din mediul rural prin reîncadrarea unor politisti pensionari, prin recrutarea din sursã externã sau prin recrutarea de absolventi tineri, în conditiile în care „agentii de politie sã-i facem ofiteri”. „Trebuie sã crestem atitudinea, prestanta si imaginea politistului din comunã. Pentru cã acum, un politist din comunã, politistul român acum este ruda sãracã a autoritãtii locale din comunã, dupã primar, dupã preot, dupã dascãl, dupã politistul local. Este si mai slab dotat si este si ruda sãracã în sensul cã el nu are autoritatea pe care o are politistul local, care este de-al locului si este bine dotat, înarmat si cu o masinã mai bunã decât Loganul de la postul de politie. Asta este realitatea pe care am mostenit-o. Si atunci, trebuie sã avem grijã sã-i motivãm financiar. În loc de Politia românã sã-i spunem Politie nationalã, adicã bãiatul ãla de la postul de politie sã stie cã în spatele lui ceilalti din comunã, mã refer politistul local, primarul si toate autoritãtile, el în spate are Inspectorat Judetean de Politie, are Minister de Interne si el reprezintã natiunea românã acolo si luptã împotriva infractionalitãtii si are o autoritate mai mare decât politistul local, pentru cã acuma el este politist si celãlalt este politist local, au uniforme la fel, doar cã el e mai rãu îmbrãcat si are dotãri mai putine”, explicã Vela.
