CONTROALE… O comisie a Ministerului de Justitie a venit într-o „vizitã de lucru” la Penitenciarul Vaslui. Pe surse, am aflat cã cei veniti în control au avut în vedere, printre altele, modul în care au fost acordate câteva permisii unor „VIP-uri” aflate în spatele gratiilor, printre care si un afacerist vasluian aflat într-un real rãzboi cu judecãtorii care l-au trimis dupã gratii. Se pare cã totul ar fi iesit la ivealã în urma unei sesizãri fãcute de câtiva detinuti nemultumiti de faptul cã unii primesc permisii dese si altii nu. „Vizita” a fost confirmatã de reprezentantii Penitenciarului Vaslui dar, deocamdatã, este asteptat raportul comisiei de control a Ministerului.
Vizitã neasteptatã la Penitenciarul Vaslui în urmã cu douã zile. O comisie a Ministerului Justitiei a venit sã verifice, printre altele, legalitatea acordãrii unor permisii anumitor detinuti aflati acum închisi la Vaslui. Unele surse vorbesc despre faptul cã ar fi fost privilegiati o serie de „VIP-uri”, printre care si un afacerist vasluian închis pentru fraudã sau un fost primar dintr-un judet vecin. Informatia, chiar dacã a venit pe surse, a fost confirmatã de reprezentantii Penitenciarului Vaslui. Acestia confirmã prezenta comisiei ministeriale dar spun cã, abia dupã ce va fi întocmit raportul, abia atunci vor putea vorbi despre motivele controlului. De cealaltã parte, pe surse am aflat cã membrii comisiei au venit sã verifice cum au beneficiat de permisii si dacã acestea au fost acordate legal în cazul afaceristului Cãtãlin Ursu si a fostului primar de Bacãu Romeo Stavarache. În cazul afaceristului vasluian, instanta a decis condamnarea la 7 ani de detentie dupã ce ar fi fraudat o societate de asigurãri cu 11 miliarde de lei vechi. În cazul acestuia, verificãrile sunt de înteles în conditiile în care, dupã condamnarea definitivã, Ursu a început sã conteste sentinta si a terminat cu recuzarea, pe bandã rulantã, a judecãtorilor. Ursu a cerut revizuirea sentintei penale, a cerut suspendarea executãrii pedepsei sau a contestat completul de judecatã, constituit nelegal, în opinia sa, dar a solicitat si sesizarea Curtii Constitutionale si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru cã a considerat cã sentinta nu a fost una justã. Toate cerintele au fost refuzate de judecãtori rând pe rând. „Respinge cererile contestatorului condamnat Ursu Cãtãlin de sesizare a Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie cu pronuntarea unor hotãrâri pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru pronuntarea unei hotãrâri preliminare”, se aratã într-una din deciziile Curtii de Apel Iasi. Cãtãlin Ursu a ajuns dupã gratii în 2016 dupã ce a reusit sã fraudeze o societate de asigurãri si sã primeascã o despãgubire record de peste 11 miliarde de lei vechi, contravaloarea unui transport de alcool care ar fi fost distrus în urma unui accident. De fapt, conform rechizitoriului întocmit de procurori, Ursu si-ar fi distrus intentionat transportul pentru a încasa asigurarea. Cel de-al doilea VIP care ar fi beneficiat de permisii a fost Romeo Stavarache, fost primar al municipiului Bacãu. Stavarache a fost trimis în judecatã în 2014 dupã ce a fost acuzat de cinci infractiuni de luare de mitã, comise în perioada 2008 – 2011, iar suma totalã imputatã fostului edil s-a ridicat la 2,3 milioane de lei. În rechizitoriul întocmit de procurori se aratã cã în perioada 2008 – 2011, direct sau prin intermediul altor doi inculpati, Romeo Stavarache a pretins si primit de la 4 oameni de afaceri mai multe sume de bani, în schimbul unor servicii. Astfel, la începutul anului 2008, Stavarache a pretins de la administratorul unor societãti comerciale sã îi fie remis un procent de 50% din valoarea decontatã de Primãria Bacãu aferentã fiecãrui stâlp de iluminat public montat. Astfel, Stavarache ar fi primit suma totalã de 810.670 lei. De asemenea, în ianuarie 2009, edilul Bacãului a pretins de la un alt om de afaceri suma de 150.000 de lei, pentru ca societatea comercialã administratã de acesta primeascã un contract privind executarea de lucrãri tehnico-edilitare. Banii au fost primiti în douã transe, prin intermediul unei asociatii sportive. În aprilie 2009, Stavarache a pretins de la acelasi om de afaceri, un procent de 10% din valoarea unui contract de antreprizã generalã, încheiat între acea societate si ANL Bucuresti, având ca obiect constructia unui bloc cu 45 de locuinte în Bacãu, lucrare în valoare de 2.688.769,90 euro, inclusiv TVA. În baza acelei întelegeri, în perioada aprilie 2008 – septembrie 2011, Stavarache a primit de la omul de afaceri, suma totalã de 1.259.789,03 lei. Apoi, în luna martie 2010, Stavarache i-a solicitat administratorului unei societãti comerciale sã încheie mai multe contracte de publicitate cu o anumitã firmã, pentru ca primãria sã îsi execute în mod corespunzãtor obligatiile ce decurgeau din contractul de gestiune al serviciului public de salubrizare a municipiului Bacãu încheiat cu aceastã societate. În baza acelei solicitãri, au fost încheiate douã contracte în lunile martie 2010 si aprilie 2011, în baza cãrora omul de afaceri a plãtit sumele de 40.000 lei, respectiv 30.000 lei. De asemenea, în perioada martie – aprilie 2009, împreunã cu un alt inculpat din dosar, Stavarache i-a solicitat inculpatului Costel Casuneanu suma de 100.000 lei cu titlu de sponsorizare a unei asociatii sportive, în schimbul eliberãrii unui certificat de urbanism, bani care au fost primiti în data de 24.04.2009. Procurorii au sustinut cã toti banii au fost primiti de cãtre Stavarache prin intermediul mai multor societãti comerciale si asociatii sportive, administrate de alti trei inculpati în dosar.
