OPINIE… Vasluianca Alina Corbu, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ), considerã cã eliminarea pensiilor speciale a fost o decizie tristã si stupefiantã, întrucât „a fost luatã într-o modalitate care ridicã mari întrebãri cu privire la previzibilitatea legii în ceea ce priveste reglementarea statutului unor profesii care presupun dedicatie si privatiuni pentru servirea interesului public – magistratii, personalul aeronautic, diplomatii, grefierii etc”. De asemenea, aceasta este de pãrere si cã decizia a fost luatã cu „ignorarea flagrantã, chiar premeditatã, a jurisprudentei anterioare pe aceastã temã a Curtii Constitutionale”.
În cadrul scrisorii publice transmisã de sefa ÎCCJ, aceasta atrage atentia cã „nu cred cã am mai avut o astfel de situatie în România, mai ales cã hotãrârea a fost luatã practic în conditii de cvasi-unanimitate, o clasã politicã altminteri prin definitie divizatã gãsind se pare una dintre putinele linii comune în afectarea pe termen lung a însãsi stabilitãtii sistemului judiciar. Pensiile magistratilor nu sunt „pensii speciale” si nu sunt nici „pensii nesimtite”. Excesele trebuie sanctionate si corectate, însã pentru marea majoritate a colegilor mei pensiile de serviciu sunt o garantie a independentei, sunt un element care le permite sã îsi îndeplineascã functiunea socialã. În pofida legendei induse la nivelul perceptiei publice, pensiile de serviciu nu sunt o inventie româneascã, e suficient sã ne uitãm la situatia din institutiile Uniunii Europene si din majoritatea statelor membre. Poate cã media salariilor magistratilor este într-adevãr semnificativ mai mare decât în alte domenii, dar aceasta reflectã doar faptul cã toti judecãtorii, de la Înalta Curte pânã la cea mai micã judecãtorie, înfãptuiesc justitia, trebuie sã rãmânã independenti si impartiali si sunt supusi acelorasi restrictii si incompatibilitãti”. Presedintele ÎCCJ mai spune cã prin modul în care a fost luatã decizia, a fost încurajat „un curent social negativ la nivelul opiniei publice în special împotriva magistratilor, desi rezultatele acestui demers se vor reflecta negativ tocmai asupra serviciului public al justitiei, la care apeleazã anual milioane de cetãteni. Sunt de acord, a venit timpul sã punem justitia la locul ei, respectiv pe o pozitie de egalitate si de echilibru în raport cu Executivul si Legislativul în arhitectura institutionalã a României. Aceasta nu înseamnã sã tolerãm deficientele sistemului judiciar, de care si noi suntem constienti si facem tot ceea ce este posibil pentru a le remedia într-un termen cât mai scurt; dimpotrivã, poate însemna sã tratezi cu exigentã calitatea serviciului public al justitiei, dar trebuie sã faci acest lucru asigurându-i resursele necesare pentru a se putea reforma si pentru a se putea dezvolta, inclusiv o finantare corespunzãtoare”.
Cine este Corina Corbu?
Corina Alina Corbu s-a nãscut la 6 august 1972 în satul Giurcani, comuna Gãgesti, judetul Vaslui. Tatãl sãu, Valentin Mocanu, a fost primarul comunei Gãgesti în perioada 2000-2004, iar mama sa, tehnician veterinar în sat. A urmat cursurile Liceului „Emil Racovitã” din Vaslui si ale Facultãtii de Drept din cadrul Universitãtii Bucuresti, conform CV-ului postat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. În 1999 si 2000 a urmat cursuri postuniversitare de drept privat si penal iar în 2004 a urmat Programul de formare continuã la disciplina „CEDO-Aspecte de drept civil” organizat de Institutul National al Magistraturii. A lucrat ca judecãtor la Judecãtoria Murgeni (1998-2000) si apoi la Judecãtoria Sectorului 1 Bucuresti (2000-2002). Între 2002 si 2005 a fost judecãtor la Tribunalul Bucuresti, unde a ocupat functiile de presedinte al Sectiei a VI-a Comercialã si presedinte al Comisiei pentru constatarea conditiilor de acordare a cetãteniei Române. Din 2005 a lucrat la Consiliul Superior al Magistraturii, unde a ocupat functiile de director al Directiei resurse umane si organizare (2005-2006) si de secretar general, începând cu 2006. Începând cu 2010, Corina Alina Corbu a devenit judecãtor la Înalta Curte de Casatie si Justitie iar din 2018 a condus, în calitate de presedinte, Sectia de contencios administrativ si fiscal a instantei supreme.
