DISCUTII…Un subiect extrem de discutat si disputat în ultimile luni, efectele legii recursului compensatoriu se resfrâng si astãzi asupra detinutilor chiar dacã, de multe ori, acestia ajung sã se întoracã în spatele gratiilor. Cu toate acestea, pronuntarea de cãtre o instantã a unei hotãrâri de condamnare nu trebuie sã creeze premisa pentru îngrãdirea sau încãlcarea altor drepturi si libertãti în afara celor strict prevãzute de lege.
Curtea Europeanã a Drepturilor Omului insistã asupra importantei drepturilor si libertãtilor fundamentale ale omului în detrimentul clasificãrilor de tipul „persoanã aflatã în stare de libertate” sau „persoanã privatã de libertate”. Detinutii nu pierd dreptul la demnitate pe durata executãrii unei pedepse. Simpla pronuntare de cãtre o instantã nationalã a unei hotãrâri de condamnare nu trebuie sã creeze premisa pentru îngrãdirea si/sau încãlcarea altor drepturi si libertãti în afara celor strict prevãzute de lege. Problemele fundamentale privind conditiile de detentie în România sunt, dupã cum urmeazã: supraaglomerarea, absenta conditiilor de igienã adecvate, alimentatia neconformã, asistenta medicalã necorespunzãtoare, facilitãti de recreere, dreptul la vizitã (conditiile în care se realizeazã) etc. Primul semnal de alarmã a fost cauza Iacov Stanciu (24 iulie 2012), prin care s-a invocat problema structuralã a penitenciarelor din România, aducând în atentia Curtii supraaglomerarea, conditiile de igienã necorespunzãtoare, asistenta medicalã necorespunzãtoare, probleme ce persistau în pofida unor sesizãri anterioare. Curtea a dispus ca România sã plãteascã reclamantului suma de 20 000 EUR, pentru prejudiciul material si moral si suma de 4 800 EUR pentru cheltuielile de judecatã. Problema a pesistat si Curtea a pronuntat hotãrârea-pilot în cauza Rezmives si altii împotriva României.
Care sunt problemele din penitenciare
Problemele principale din penitenciare au fost supra aglomerarea din celule, instalatiile sanitare necorespunzãtoare, lipsa igienei, calitatea proastã a hranei, echipamentele uzate, precum si prezenta sobolanilor si a insectelor în celule. Curtea a constatat încãlcarea art. 3 din Conventie si cã situatia reclamantilor face parte dintr-o problemã generalã, cauzatã de o disfunctie structuralã specificã sistemului penitenciar român; situatia a persistat, desi a fost semnalatã de Curte în 2012 (în hotãrârea pronuntatã în cauza Iacov Stanciu împotriva României), motiv pentru care România este obligatã sã adopte mãsuri de naturã sã înlãture aceste încãlcãri în mod real si corespunzãtor. Legea nr. 169/2017, cunoscutã în spatiul public si sub numele de „legea recursului compensatoriu”, instituie o mãsurã compensatorie pentru cei care efectueazã detentia în conditii improprii/necorespunzãtoare si se aplicã tuturor condamnatilor în mod nediferentiat. Concret, constã în reducerea din totalul pedepsei a 6 zile pentru 30 de zile executate în conditii de detentie necorespunzãtoare. Existã însã riscul ca o reparare integralã a prejudiciului adus detinutilor prin executarea pedepsei în conditii insalubre sã nu fie posibil prin eliberarea anticipatã. Posibilitatea ca detinutii sã dezvolte anumite afectiuni generate de conditiile mizere de detentie este ridicatã, iar sentimentul de umilintã încercat în penitenciar nu este înlãturat prin simpla revenire în societate. O altã consecintã negativã ar putea fi aceea cã, prin intermediul acestei legi, se creeazã o diferentã între detinutii care au obtinut despãgubiri prin cauzele înainte la CEDO, care resimt concret diminuarea prejudiciului suferit ca urmare a încãlcãrii art 3 din Conventie, si detinutii care nu au obtinut astfel de despãgubiri. O altã categorie care a avut de suferit este cea a detinutilor care, desi au executat pedeapsa în conditii neconforme, nu au beneficiat de recursul compensatoriu, astfel cã li s-au trecut sub tãcere suferintele suportate pe parcursul executãrii pedepsei. Într-adevãr, astfel cum sustine APADOR-CH, o mãsurã idealã pentru remedierea conditiilor actuale de detentie ar fi fost reprezentatã de constructia acceleratã de noi locuri de detentie si modernizarea acceleratã a celor existente. Remedierea conditiilor actuale de detentie din România ar fi mai eficientã prin adoptarea unei politici penale diferite, orientate spre descurajarea infractionalitãtii. În caz contrar, detinutii eliberati ca efect al legii recursului compensatoriu vor fi înlocuiti de noi detinuti, care vor deveni, la rândul lor, victime ale încãlcãrilor art 3 din Conventie, generând obligatia de despãgubire pentru aceste prejudicii. APADOR-CH a inspectat 10 penitenciare si centre de arest preventiv în perioada ianuarie-iunie 2019 si a constatat urmãtoarele: ineficacitatea legii recursului compensatoriu care nu a reusit sã pãtrundã în fondul problemei, nemaivorbind despre remedierea problemei.
Respectarea drepturilor si libertãtilor fundamentale
În concluzie, pentru a remedia concret suferintele cauzate de executarea pedepsei în conditii de detentie incompatibile cu demnitatea umanã este necesarã înaintarea unor cereri cãtre instantele judecãtoresti nationale în primã fazã, cu posibilitatea ulterioarã a sesizãrii CEDO. Pânã în prezent, aceasta s-a dovedit a fi metoda cea mai sigurã de a aduce în atentia publicului realitatea îngrijorãtoare din penitenciarele românesti. Totodatã, aceastã optiune este de naturã sã asigure respectarea drepturilor si libertãtilor fundamentale de care ar trebui sã beneficieze orice persoanã, fie aceasta condamnat/detinut sau nu. (av. Gianina Porosnicu)
