ZI BINECUVÂNTATÃ…Zi mare de sãrbãtoare ieri, 6 ianuarie, pentru întreaga crestinãtate. Bisericile din Bârlad au fost de dimineatã pline de credinciosii care au luat parte la marele praznic al Botezului Domnului, numit în popor Boboteazã sau Agheasma Mare. Mii de litri de apã au fost sfintiti dupã Sfânta Liturghie, pentru a aminti de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului.
Dupã Sfânta Liturghie, preotii au oficiat Sfintirea cea Mare a Apei, denumitã si Agheasma Mare. Este vorba un moment unic în fiecare an, care se sãvârseste doar la Botezul Domnului. Dupã spusele unui preot bârlãdean, care a explicat în Bisericã la predicã însemnãtatea sfintirii apelor, „Agheasma Mare se sfinteste prin rostirea unor rugãciuni unice, impresionant alcãtuite de sfintii pãrinti si se binecuvanteazã cu sfânta cruce, prin mâna binecuvântãtoare a preotului si prin introducerea în apã a sfintei cruci”. Miile de credinciosi prezenti la Sfanta Liturghie oficiatã în Bisericile din Bârlad au asteptat în liniste, fãrã a se înghesui, ca preotii sã sfinteascã apele si ei sã ia „aghiasma mare” cu care sã stropeascã prin casã si sã dea la familie sã bea. Enoriasii ne-au mãrturisit cã nu scapã prilejul de a-si lua Agheasma Mare, pe care o considerã binecuvântãtoare si izbãvitoare de ispitele „vrãjmasilor vãzuti si nevãzuti”. Agheasma Mare se ia pe nemâncate din ziua de Boboteazã si pânã în ziua când este însemnatã în calendar cu „Odovania praznicului Botezului Domnului”. De obicei la Boboteazã este un ger nãpraznic, denumit si „Gerul Bobotezei” iar la Biserici în curti se sculpteazã cruci în gheatã. De câtiva ani nu s-a putut respecta aceastã traditie, fiind temeperaturi peste 0 grade Celsius. În acest an, la Bârlad au fost 0 grade Celsius, asa cã nu s-au adus Cruci de Gheatã.