TRADIȚII ȘI OBICEIURI… Sfântul Ștefan, unul dintre ucenicii lui Iisus și primul martir al Bisericii, este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, existând credința că acesta îi ajută pe bolnavi și pe cei care se judecă de multă vreme. În România, peste 450.000 de români își serbează onomastica de Sfântul Ștefan. Astăzi, începând cu orele 9.00, PS Ignatie, Episcopul Hușilor va sluji la Bârlad, la Biserica “Sf. Ilie” care are al doilea hram de Sfântul Ștefan.
O veche traditie spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfățișează pe acest martir, Sfântul ajutandu-i pe creștinii care au probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane. În tradiție se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă. În această zi, în biserici se pomenesc creștinii care au murit în imprejurări dramatice și se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ștefan. Se mai zice că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
Ștefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni și care au asistat direct la faptele sale. El a fost condamnat la moarte în anul 33, de autoritățile iudaice, deschizând drumul unui impreșionant șir de martiri creștini, pedepsiti pentru credința lor. Sfântul Ștefan era de neam ales și provenea din seminția lui Avraam. Numele lui este de origine grecească – Stephanos – și înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cunună”. Mișiunea Sfântului Ștefan era aceea de a demonstra că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în Vechiul Testament. Datorită râvnei și credinței sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârși minuni.
Avand harul divin al minunilor, care-i însoțeau adesea propovăduirile, Sfântul Ștefan a stârnit mânia autorităților iudaice, care l-au chemat la judecată în fața Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar și de faptul că strică Legea lui Moise. În fata Sinedriului, Ștefan și-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, arătând că legea se împlinește prin Hristos, adica prin Mesia, cel prezis de profeti, dar nu a reușit sa-i convingă pe judecători, fiind alungat din cetate și lovit cu pietre.
Prăbușit sub povara bolovanilor aruncați asupra lui, Ștefan a avut totuși puterea ca, înainte de a muri, să ceară iertare pentru ucigașii lui: ”Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Sfântul Ștefan a fost ucis cu pietre în Valea lui Iosafat. Având în vedere că în vremea aceea cei care erau uciși cu pietre nu puteau fi înmormantați în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ștefan a fost pus în mormantul unui creștin.
Moaștele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Când i s-au descoperit moaștele, pe mormântul său a fost scris „chiliel”, care în limba ebraică înseamnă „cunună”, pentru că el a luat, cel dintâi dintre creștini, cununa muceniciei.
Peste 450.000 de români își serbează onomastica de Sfântul Ștefan
Peste 450.000 de români își serbează onomastica de Sfântul Ștefan, cei mai multi fiind bărbati – 330.256, iar cele mai răspândite nume sunt Ștefan, Ștefania și Istvan, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Afacerilor interne (MAI). În total, 450.901 români își serbează onomastica în a treia zi de Crăciun. Barbați sunt 330.256, purtând numele: Ștefan (276.406), Istvan (33.410), Fănel (8.677), Fănică (5.389), Ștefănel (3.396), Ștefănuț (2.360), Fănuță (52), Fane (562) și Ștefănuș (4). Și 120.645 de femei poartă nume derivate din Ștefan, cele mai multe numindu-se Ștefania (88.378), Ștefana (21.944), Fănica (8.951), Fănuța (1.040) și Fana (332).
