În judeţul Botoşani, s-au construit cu fonduri europene şi guvernamentale 50 de kilometri de reţele de apă şi canalizare care nu pot fi folosite fiindcă nu există niciun operator autorizat dispus să le administreze. În judeţul Botoşani sunt 71 de comune, cu peste 140 de sate. Deşi suntem în 2019 şi au trecut aproape 16 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, localnicii din majoritatea localităţilor botoşănene nu beneficiază de apă curentă şi canalizare. Oamenii trăiesc ca acum un secol, cu apă de fântână şi cu toaleta în fundul curţii. Pentru a aduce civilizaţia, majoritatea primarilor s-au angajat la cheltuieli de milioane de euro investind în construirea de reţele de apă şi canalizare. După mulţi ani, investiţia a fost finalizată, însă este inutilă. Sătenii stau cu ţeava de apă la poartă, dar continuă să bea din fântână. Singurul operator autorizat de apă şi canal din judeţul Botoşani, Nova Apaserv, o firmă cu capital exclusiv de stat, a refuzat să preia reţelele construite cu bani europeni sau guvernametali, invocând diverse motive. Stau cu teava uscată la poartă Investiţiile în aducţiunile de apă au fost contractate la Botoşani în contextul în care acum 10 ani Uniunea Europeană a impus o ţintă în ţările membre în curs de dezvoltare privind numărul de gospodării racordate la apă potabilă şi canalizare. De exemplu, în comuna botoşăneană Prăjeni s-au construit 20 de kilometri de reţea de apă şi 6 kilometri de canalizare, investiţii contractate în 2010. Totul a costat în jur de 2 milioane de euro. În comuna Copălău, edilii locali au construit canalizare în comună cu peste 8 milioane de lei, bani accesaţi prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală (PNDL). La Coşula, s-au cheltuit peste 3 milioane de euro pentru alimentarea cu apă a patru sate. În comuna George Enescu există 6 kilometri de reţea de conducte pentru alimentare cu apă şi încă 5 de canalizare, amenajate cu aproximativ 1 milion de euro. Primăria Dobârceni a cheltuit, de asemenea, 1 milion de euro pentru alimentarea satelor cu apă. În comuna Pomârla, se investesc 2,5 milioane de euro într-o reţea de alimentare cu apă. Iar lista poate continua cu astfel de investiţii, toate variind între 1-3 milioane de euro. În multe locuri, reţelele zace nefolosite de peste 2-3 ani. „Stăm ca proştii cu apa la poartă şi nu curge nimic pe robinet. Tot de la fântână car la animale, tot de la fântână mă spăl“, spune un localnic din comuna Prăjeni.
Citeste mai mult: adev.ro/q080ko