ONOR…La 25 Octombrie 1944 Armata Românã a eliberat ultima localitate româneascã, Orasul Carei, de sub ocupatia nazistã si a recucerit Transilvania de Nord, teritoriul national pierdut în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940. Cu prilejul acestei zile speciale pentru toti militarii români, rezervistii vasluieni vor sã aducã în amintirea celor de astãzi faptele de arme ale celor care, în urmã cu 75 de ani, au scris pagini de istorie pe câmpurile de rãzboi din Europa. „Armata românã si-a îndeplinit misiunea nobilã de a apãra unitatea nationalã si integritatea teritorialã a statului român. Actiunile militare purtate de Armata Românã pe parcursul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial au fost încununate de glorie. La 1 Septembrie 1939, Germania invadeazã Polonia si, douã zile mai târziu, Regatul Unit si Franta declarã rãzboi Germaniei. Europa se trezeste în mijlocul unui conflict de mari proportii. Odatã cu prãbusirea Frantei, care garantase frontierele României, prin conventia secretã de la 23 august 1939, integritatea României este pusã în mare primejdie prin revendicãrile URSS-ului, Ungariei si Bulgariei, sustinute de Germania si Italia. În vara anului 1940, ca urmare a ultimatului dat de URSS, România este nevoitã sã evacueze si sã cedeze, fãrã luptã, Bucovina si Basarabia”, este mesajul conducerii Sectiei Cultul Eroilor. din Vaslui.
„Pe lângã aceste teritorii, au mai fost rãpite si tinutul Herta, astfel cã douã treimi din Basarabia au fost înstrãinate de tara mamã. Si, cum un necaz nu vine singur, pe 4 iulie 1940, prin Dictatul de la Viena, puterile Axei au fortat România sã cedeze Ungariei jumãtate din Transilvania, fiind cunoscutã ca Transilvania de Nord, pentru a fi deosebitã de Transilvania de Sud, care rãmasese sub guvernarea româneascã. Un alt eveniment nedorit este cel din 7 septembrie 1940 (Tratatul de la Craiova) prin care Cadrilaterul (partea sudicã a Dobrogei) este cedat Bulgariei. Situatia politicã si militarã din România îl determinã pe Regele Carol al II-lea sã numeascã drept prim ministru pe Maresalul Antonescu, însãrcinat sã formeze un guvern de uniune nationalã. Cu inima si sufletul la valorile umane, la teritoriile nationale pierdute, Maresalul Antonescu, pe 22 iunie 1941, în fruntea Armatei Române începe campania de est împotriva URSS-ului (operatiunea Munchen), de recucerire a Basarabiei si Bucovinei pe un front cuprins între Muntii Bucovinei si Marea Neagrã. În intervalul 5 iulie-17 iulie1941, armata românã intrã în Cernãuti, cucereste orasul Soroca, localitãtile Bãlti, Orhei, reusind sã recucereascã teritoriile românesti de sub ocupatia Armatei Rosii. Pe 21 iulie 1941, Divizia 10 infanterie trece Dunãrea si elibereazã localitãtile Izmail, Chilia Nouã si continuã sã meargã cãtre Cetatea Albã, cu scopul eliberãrii totale a Basarabiei. La 27 iulie 1941, Hitler trimite Maresalului Antonescu un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei si îi cere sã treacã Nistrul. Maresalul Antonescu, având ca reper intangibil recucerirea teritoriilor Basarabiei, Bucovinei, Ardealului de Nord si Cadrilaterului, a hotãrât sã treacã Nistrul, în speranta cã Hitler va face dreptate românilor în problema teritoriilor furate prin dictatele odioase: Ribentrop-Molotov si Dictatul de la Viena. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a URSS-ului, deschizând cel mai mare teritoriu de rãzboi din istorie, care a angajat cea mai mare parte a fortelor militare ale Axei într-un rãzboi de uzurã”, scriu militarii în rezervã, din judetul Vaslui.
România era vlãguitã, dupã rãzboiul de uzurã cu URSS
„Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdul bãtãlia de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsã în Africa de Nord si apoi, decisiv, la Stalingrad. În 1943, o serie de înfrangeri ale Germaniei pe frontul de est, care au condus la capturarea Italiei, si victoriile Aliantei în Pacific, Axa a pierdut initiativa. În 1944, aliatii au invadat Franta, au ocupat Germania, în timp ce Uniunea Sovieticã si-a recãpãtat toate teritoriile. În tot acest interval de timp, întreaga capacitate economicã, militarã, umanã, materialã a României era vlãguitã, fiind în pragul colapsului, iar resentimentul împotriva bocancului german era crescut în rândul celor care, în prima parte, au sprijinit alianta cu Germania. În situatia în care, în luna martie 1944, Armata Rosie invadase NE României, cu frontul oprit pe linia Cernãuti-Botosani-Iasi-Chisinãu-Tighina, devine ca o necesitate urgentã si vitalã de a semna un armistitiu cu URSS-ul, prin care sã se recunoscã Basarabia si Bucovina ca teritorii românesti si revenirea Transilvaniei de Nord în granitele tãrii. Regele Carol al II-lea, care se afla în exil, fiind în contact direct cu Maresalul Antonescu, era în permanentã tinut la curent cu evenimentele din România, cu interesele si jocurile partidelor politice si cu pericolul care plana asupra României, dacã se mai continua rãzboiul alãturi de Germania. A reusit, în urma numeroaselor demersuri si contacte diplomatice cu reprezentantii de seamã ai URSS-ului, sã obtinã cu partea rusã un armistitiu care ar fi trebuit sã aibã loc pe 27 august 1944, prin care România sã iasã din rãzboi si prin care sã se recunoascã Bucovina si Basarabia ca teritorii românesti si revenirea Transilvaniei de Nord în granitele tãrii”, declarã rezervistii vasluieni.
Am pierdut 341.000 de militari si peste 600.000 de civili
„La 23 august 1944, printr-o loviturã de stat pusã la cale de partidele politice interbelice (liberal, tãrãnist, social democrat si partidul comunist), aliate în Blocul National Democrat, cu colaborarea unor ofiteri superiori ai armatei si cu acceptul Voievodului de Alba Iulia, Mihai I, au pus la cale arestarea Maresalului Antonescu, difuzând Proclamatia cãtre tarã prin care anunta încheierea rãzboiului cu Natiunile Unite si întoarcerea armelor împotriva Germaniei. La 12 septembrie 1944, România semneazã armistitiul cu Natiunile Unite, îsi asumã obligatia de a contribui cu 38 de divizii la efortul de lupta antihitlerist. La 25 octombrie armata românã elibereazã ultimele localitãti, Carei, Satu Mare, participã prin lupte crâncene la eliberarea Ungariei si Cehoslovaciei, ajungând pânã în Muntii Tatra. În intervalul 23 august 1944 – 12 mai 1945, armata românã a eliberat 900 de localitãti printre care 8 orase, participând cu efective de peste 567.000 de soldati, având pagube de peste 167.000 de morti si rãniti. Al Doilea Rãzboi Mondial a fost un rãzboi global, a implicat inclusiv toate marile puteri care au format douã aliante militare opuse. În tot acest interval de timp, întreaga capacitate economicã, industrialã si stiintificã au fost puse în slujba rãzboiului cu efecte dezastruoase pentru omenire în care au murit aproximativ 1.000.000 de oameni. Pe toatã perioada Rãzboiului Mondial, România a pierdut 341.765 de militari si 640.000 de civili”, spune col. Constantin Cãtãlin Carabinã, Sef Sectie Cultul Eroilor, Liga Culturalã a Românilor de pretutindeni, Filiala Vaslui.
