A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti….a fost un loc în Vrancea, unde ielele dansau în hore noaptea și cel care a fost curios să le vadă și-a găsit sfârșitul la marginea unei păduri. Ielele sunt duhuri în chip de fete tinere, 3, 5, 7, 9 sau 12 la număr, de o frumusețe uimitoare, ce dansează noaptea în horă pe câmp și cel care le vede, orbește. Cel care le ascultă, surzește. Cel care intră în jocul lor, moare. Am cunoscut povestea ielelor, cât și locul unde acestea jucau, prin intermediul lui Vasile S., în vârstă de 74 de ani. Vrâncean get-beget, știe din anii de tinerețe, când lucra la Ocol, că în poienița de lângă Poiana Bozioarei, exista un cerc mare unde nu creștea iarbă pentru că au jucat, sau încă mai joacă, ielele.
Vasile S. trecea pe acolo aproape zilnic, împreună cu doi colegi, să marcheze copacii. Știe de la ai lui părinți și bunici că ielele, vrăjitoarele îmbrăcate în rochii de mirese, dansează noaptea și în zile de sărbătoare, în hore. Și fac o horă mare, unde nu mai crește iarbă, locul rămânând bătătorit. „Cum am apucat și noi din bătrâni, era o poiană mică, unde era un rotocol, ca o horă mare. Nu creștea iarbă deloc în rotocolul ăla. Îmi povesteau și mie bătrânii că acolo jucau ielele. Erau ca un fel de mirese. Un fel de vrăji, de vrăjitoare. Se adunau noaptea și dansau în horă și pe locul ăla, unde călcau ele, nu mai creștea iarbă. Rondul făcut de ele era mare, cam de 10 metri și era rotund perfect. Acolo nu creștea iarbă nici primăvara, nici vara, în niciun an. Era pământul bătut. Iarna nu jucau, pentru că pe locul ăla era mereu zăpadă“ , povestește Vasile S.
Dansatorul din hora ielelor, găsit mort în poieniță
Tot Vasile S. mi-a povestit că un pic mai sus de acest loc, este o cruce de lemn și că o persoană a fost găsită moartă după ce ar fi pândit noaptea, să vadă dansul ielelor, ba chiar ar fi jucat în hora lor. Se spune că ielele l-au lăsat să joace cu ele, însă la sfârșit, i-au luat viața, ca să nu poată povesti la nimeni ce a văzut. Vasile S. nu a știut să-mi descrie exact ce sunt ielele, dacă sunt ființe malefice sau bune. Dar crede că sunt malefice de vreme ce a murit acel om care s-a dus să joace în hora lor. „Pe ele nu le-a văzut nimeni, niciodată, însă tot așa din bătrâni, se spunea că cel care le-a văzut dansând, a fost găsit mort, un pic mai sus. Tot așa, se spune că ar fi dansat în hora lor, nu doar că le-a văzut. Că după terminarea ritualului, frumoasele pădurii i-ar fi luat zilele ca să nu poată povesti ce a văzut și ce a făcut. Chiar acolo este o cruce de lemn. Se pare această nebunie a lui de a vedea în carne și oase, ielele, acele femei îmbrăcate cu rochii de mirese, frumoase ca niște năluci și cu coronițe în păr, i-au adus sfârșitul. Nu știu exact cum arată, dacă sunt rele sau bune. Dar eu cred că sunt rele, sunt niște duhuri rele de numai crește iarba în niciun an. Hai, că nu creștea o dată, nu creștea într-un an, 2, 5, 10 dar de ani și ani, acolo nu mai creștea iarba. Găsești mata undeva la magazin vreo substanță cu care să dai pe iarbă să nu mai crească atâția ani? Nu găsești, deci e clar că e ceva rău în asta. Și în plus de asta, nu poți bătători pământul chiar într-un cerc perfect“, a mai spus Vasile S. …https://monitoruldevrancea.ro/2019/10/14/galerie-foto-povestea-ielelor-din-muntii-vrancei-frumoase-naluci-in-rochii-de-mireasa/
