Marile dosare de corupţie care au fost soluţionate definitiv de Instanţa Supremă nu vor fi rejudecate, chiar dacă prima sentinţă a fost pronunţată de complete care nu erau specializate în infrancţiuni de corupţie. În consecinţă, Liviu Dragnea va rămâne în spatele gratiilor pe toată durata pedepsei de trei ani şi jumătate pe care a primit-o în luna mai. Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei pe tema constitutirii completelor specializate pe infracţiuni de corupţie. Astfel, deşi judecătorii constituţionali admit că Înalta Curte a încălcat legea complete specializate pentru dosarele de mare corupţie, magistraţii au dispus să fie rejudecate doar dosarele în care încă nu a fost pronunţată o condamnare definitivă, inclusiv cele în care suspecţii au fost declaraţi nevinovaţi. Cu alte cuvinte, în timp ce Curtea Constituţională îi dă parţial dreptate lui Liviu Dragnea, decizia nu-i aduce niciun beneficiu, fostul lider PSD fiind nevoit să-şi ispăşească întreaga pedeapsă primită în luna mai. Sunt şi alte persoane publice care îşi vor vedea dosarele rejudecate, chiar dacă unii au fost declaraţi nevinovaţi, precum Victor Ponta. De altfel, Dan Şova şi Darius Vâlcov se află şi ei în situaţia în care vor avea rejudecate dosarele. „În perioada 21 aprilie 2003 – 22 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a nesocotit prevederile constituţionale ale art.61 alin.(1) şi ale art.126 alin.(1), (2) şi (4) şi, implicit, ale art.1 alin.(4), iar modul atipic de poziţionare a instanţei supreme faţă de Parlament, denotă o nesocotire atât a obligaţiei de respectare a legilor, prevăzută de art.1 alin.(5) din Constituţie, cât şi a exigenţelor statului de drept, reglementate de art.1 alin.(3) din Constituţie, mai exact a loialităţii constituţionale – element intrinsec al acestuia – de care instanţa supremă trebuie să dea dovadă. 162”, arată motivarea CCR. „Efectele deciziilor pronunţate vizează, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, situaţii juridice nedefinitiv consolidate. În cadrul acestei noţiuni autonome se includ cauzele aflate în curs de judecată, cele care, deşi au fost soluţionate printr-o hotărâre definitivă, pot fi contestate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, precum şi cauzele viitoare.Curtea identifică două categorii de cauze ce vizează situaţii juridice nedefinitiv consolidate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cărora urmează a li se aplica direct prezenta decizie”, mai arată judecătorii CCR. Sesizarea Curţii Constituţionale în acest caz a fost realizată, pe 22 martie, de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Pe 3 iulie, CCR a decis că există conflict juridic între Parlament şi Curtea Supremă pe tema completelor specializate, motivarea fiind publicată ieri. Motivarea CCR conţine şi două opinii separate, semnate de patru judecători, una dintre ele arătând că şi alte instanţe considerau judecătorii din Secţiile penale sunt specializaţi în act de corupţie.
Citeste mai mult: adev.ro/pz7bbz
