SÃRBÃTOARE… Prin traditie, 13 septembrie, este Ziua Pompierilor din România. O zi în care pompierii din toatã tara trag linie la realizãrile anului în curs, fac planuri de viitor si sãrbãtoresc asa cum stiu ei mai bine. La Vaslui, însã, Ziua Pompierilor nu prea este sãrbãtoritã, din diverse motive. În primul rând, se poartã o luptã surdã pentru sefie, câtã vreme actualul comandant, col. Ghiorghe Blagoci, ar trebui sã se pensioneze la începutul anului viitor. Situatia lui Blagoci nu este foarte bunã, câtã vreme are restrictii la documentele de tip „Secret de serviciu”, deci nu ar putea sã conducã nici unitatea. Taberele din interiorul ISU Vaslui stau si îsi ascut ghearele, în aceastã zi, în care nu se va petrece deloc (anul trecut, pompierii au pregãtit o masã bogatã, doar pentru cã Blagoci era în concediu!). Între timp, unele persoane incomode pentru actuala conducere s-au mutat la inspectorate din alte judete… Dar, dincolo de starea de tensiune din interiorul ISU Vaslui, sã mentionãm comunicatul oficial al institutiei, care relevã importanta acestei zile: „Istoria pompierilor este strâns legatã de întreaga devenire a umanitãtii. Utilizarea focului pentru transformarea obiectelor din naturã, procurarea si fãurirea celor necesare traiului, au determinat o cotiturã în existenta omului. Dacã focul este controlat si utilizat chibzuit, efectele sale sunt benefice. Scãpat de sub control, se întoarce împotriva omului, a agoniselii sale, a mediului social si natural. Astfel institutia pompierilor s-a nãscut din necesitatea obiectivã de a proteja omul în fata efectelor distructive ale focului. Momentul istoric de la 13 septembrie 1848 a fost oficializat în documentele institutionale postbelice, fiind desemnat ulterior ca Ziua Pompierilor din România în toate documentele de functionare a Corpului Pompierilor Militari. Bateriile de pompieri au participat la Rãzboiul pentru Independenta României din anii 1877-1878, eroismul unora dintre pompieri fiind rãsplãtit cu cele mai înalte decoratii de rãzboi românesti si rusesti: Steaua României si Crucea Sfântul Gheorghe. Bãtãlia din Dealul Spirii de la Bucuresti reprezintã actul eroic al pompierilor militari în apãrarea revolutiei de la 1848 si prima afirmare patrioticã a calitãtilor morale si de luptã ale ostasilor tinerei armate române moderne, constituite în urma Pãcii de la Adrianopole din 1829. (…) Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj si dibãcie în rezolvarea situatiilor de luptã, capacitate de rezistentã si spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârsitoare”.
