UNIC… O nouã premierã pentru România, care s-a realizat la Bârlad: douã comete au fost fotografiate în noaptea de 7 spre 8 septembrie. Fotografiile au fost fãcute de Ciprian Vântdevarã, la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad. Muzeograful a realizat douã astrofotografii unice, surpizând pentru prima datã în România douã comete luminoase, asta dupã ce, acum patru ani a asezat Bârladul pe harta marilor descoperi stiintifice din astronomie.
Pasiunea pentru astronomie si fotografiile astonomice rare a muzeografului Ciprian Vântdevarã din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan”, care se ocupã de Observatorul Astronomic si Planetariul din aceastã institutie a fãcut din nou ca la Bârlad sã fie realizate douã astrofotografii unice în România. Ciprian Vântdevarã a reusit sã fotografieze cometele C/2018 N2 si 260 P împreunã si în timp ce luminau intens, fenomen care se întâmplã foarte rar! Magnitudinea cometelor în momentul observatiilor a fost de C/2018 N2 (13.5), 260 P (14.6). Fotografiile au fost realizate cu un telescop Newton, 200/800 mm, camera ASI 1600, expunere 50 de cadre x 60 secunde. Coordonatele au fost: 02 28 56.7 / + 25 29 00 (constelatia Berbecul). „Stelele din imagine sunt trase pentru cã suprapunerea imaginilor a fost realizatã pe comete, acestea s-au miscat pe durata expunerilor, ce au durat aproape o orã.”, a precizat Ciprian Vântdevarã.
Ciprian Vântdevarã a pus Bârladul pe harta descoperirilor astronomice!
Vã reamintim cã Ciprian Vântdevarã este coordonatorul Observatorului Astronomic si al Planetariului din Bârlad, si totodatã îndrumãtorul Astroclubului „Perseus”, asadar un astronom amator dintr-un oras lipsit de traditii stiintifice, fãrã acces la vreo aparaturã pretentioasã. Observatorul functioneazã în centrul orasului, într-o zonã puternic poluatã luminos, cu totul nefavorabilã observatiilor astronomice. Sediul sãu este impropriu – o încãpere într-o clãdire destinatã initial unei bãnci (donatã ulterior muzeului “Vasile Pârvan” din oras, instututie în cadrul cãreia functioneazã Observatorul). Ȋn aceastã încãpere, care se deschide cãtre o terasã, sunt tinute aproape toate aparatele. Ȋn serile senine, Ciprian mutã aparatele pe terasã, le monteazã numeroasele accesorii si le regleazã folosind un soft destul de complicat, iar în zori le demonteazã accesoriile si le aduce din nou înãuntru. Ciprian este obligat sã lucreze în aer liber, asa cum lucrau antecesorii sãi medievali – Copernic, Tycho Brahe sau Kepler. Este autorul unei descoperiri care a pus Observatorul Astronomic din Bârlad pe harta marilor descoperiri astronomice. Ȋn noaptea de 10 spre 11 februarie 2015, Ciprian a observat aparitia unei stele noi pe unul din bratele galaxiei M101, situatã în zona Carului Mare. Observatia a fost transmisã comunitãtii astronomilor, si pe 13 februarie, neozeelandezul Stu Parker, care a folosit un telescop din Spania, a confirmat cã Ciprian are dreptate. Initial s-a presupus cã este vorba de o supernovã – ipotezã discutatã în publicatia italianã Coelum. Ulterior, studii spectroscopice – adicã analiza detaliatã a luminii emise de stea – fãcute folosind imagini date de cel mai mare telescop din Rusia (situat în Caucaz), cu diametrul oglinzii de 6 metri, au dus la concluzia cã steaua este o nova rosie luminoasã. Acum, steaua este studiata intens de mai multe mari observatoare din lume, întrucat formarea si evolutia acestor nove sunt fenomene astrofizice putin întelese. Paternitatea descoperirii este formulatã explicit; într-un studiu complex, semnat de 11 specialisti de marcã ai observatoarelor din Moscova, Caucaz, Kazan si Michigan, apãrut recent, putem citi: “The red nova in M 101 was discovered by Ciprian Dumitru Vântdevara on the Bârlad Astronomical Observatory in Romania, on February 10, 2015.”
