POVETE…Preasfintitul Pãrinte Ignatie, Episcopul Husilor, a participat la Sfânta Liturghie de la Mãnãstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani de cãtre Înaltpreasfintitul Pãrinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Rãdãutilor. Alãturi de Arhiepiscopul Sucevei si Rãdãutilor s-au mai aflat si Înaltpreasfintitul Pãrinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului si Preasfintitul Pãrinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Rãdãutilor.
Patru ierarhi au slujit pe 25 august Sfânta Liturghie la Mãnãstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani de cãtre Înaltpreasfintitul Pãrinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Rãdãutilor. Alãturi de Arhiepiscopul Sucevei si Rãdãutilor s-au aflat Înaltpreasfintitul Pãrinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Preasfintitul Pãrinte Ignatie, Episcopul Husilor, si Preasfintitul Pãrinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Rãdãutilor. Au participat, de asemenea, preoti consilieri si inspectori ai Centrului eparhial Suceava, pãrinti protopopi, stareti si starete, precum si un numãr mare de credinciosi din zonã. Au fost prezenti la momentul aniversar pãrinti stareti si starete din întreaga eparhie, oficialitãti locale si judetene, precum si Victor Opaschi, ministru secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte. Rãspunsurile la stranã au fost date de corul Mãnãstirii Sfântul Ioan cel Nou.
PS Ignatie, model de cuvântare crestineascã pentru suflet!
În cuvântul de învãtãturã al Ierarhului Husilor, acesta a explicat cuvintele Domnului Hristos referitoare la „credinta cât un grãunte de mustar”:
„Credinta nu este numai o chestiune de emotie. Credinta are si aspectul ei rational. Dumnezeu nu ne vrea prosti. Vrea sã întelegem lucrurile, atât cât ne este cu putintã. Aceastã întelegere a credintei trebuie sã fie prin luminarea Duhului Sfânt. O minte în care sãlãsluieste Duhul Sfânt întelege altfel realitãtile cele dumnezeiesti, care nu fac parte din lumea aceasta si sunt într-un contrast total cu ceea ce suntem obisnuiti.
De ce Hristos ne spune cã, dacã am avea credintã cât un grãunte de mustar, noi am putea muta si muntii? Cu alte cuvinte, prin credintã, noi putem gãsi solutii la situatii limitã, la situatiile imposibile, care ne depãsesc ca oameni. Oare Hristos S-a referit la faptul cã ar fi suficient un licãr de credintã, o fãrâmã de credintã, ca sã mutãm imposibilul? Nu cred cã se referã la acest lucru! În toatã Evanghelia nu veti gãsi vreo referintã în care Hristos sã ne vorbeascã de cantitatea credintei. Hristos are nevoie de calitate în ceea ce priveste credinta noastrã!” le-a spus celor prezenti la Suceava, PS Ignatie.
„Trebuie sã cultivãm credinta”
Pãrintele Episcop Ignatie a argumentat faptul cã Mântuitorul asteaptã sã cultivãm credinta, sã o sporim si sã o întelegem:
„În alte texte din Evanghelie, Hristos ne vorbeste de bobul de mustar si îl aseamãnã, în mai multe parabole, cu Împãrãtia cerurilor. Hristos ne spune, la Luca 13, 18-19: <<Cu ce este asemenea Împãrãtia lui Dumnezeu si cu ce o voi asemãna? Asemenea este grãuntelui de mustar pe care, luându-l, un om l-a aruncat în grãdina sa, si a crescut si s-a fãcut copac, iar pãsãrile cerului s-au sãlãsluit în ramurile lui>>. Prin oglinda acestui text putem întelege de ce Hristos ne cere credintã precum un grãunte de mustar. Credinta trebuie cultivatã! Dumnezeu o aseazã în inima noastrã! Este un dar sã fii credincios! Am primit, cu totii, acest dar în Taina Sfântului Botez. Hristos foloseste comparatia cu bobul de mustar pentru a întelege cã acesta a fost aruncat de Dumnezeu în grãdina sufletului nostru. Nouã ne rãmâne sã cultivãm aceastã credintã, sã îi dãm o calitate, sã o hrãnim astfel încât sã fie în stare sã dea la o parte muntii situatiilor imposibile din viata noastrã. Într-o lume în care suntem aproape vrãjiti de tot ceea ce tine de rational, de a pricepe cu mintea noastrã, de a ne asuma în scoica mintii noastre adevãrurile cele dumnezeiesti, nu putem concepe sau ne este greu sã pricepem cã Hristos la aceasta se referã”, a cuvântat Ierarhul Husilor.
„Nu rãmâne la stadiul în care sã te comporti ca unul care îsi trãieste credinta în virtutea unei cutume, a unei traditii mostenite!”
Preasfintia Sa a insistat asupra întelegerii credintei ca relatie personalã cu Dumnezeu, iar nu doar ca o zestre mostenitã: „Cultivã credinta în inima ta! Nu rãmâne la stadiul în care sã te comporti ca unul care îsi trãieste credinta în virtutea unei cutume, a unei traditii mostenite! Pierdem enorm dacã nu ne trezim la realitate si nu vom ajunge la aceastã constiintã a responsabilitãtii! Atât noi, slujitorii, cât si credinciosii, trebuie sã vorbim despre credintã astfel încât ceilalti sã o priceapã, fãrã sã folosim doar clisee: de ce mergem la bisericã? Pentru cã asa am mostenit! De ce ne spovedim? Asa am mostenit! De ce postim? Asa am mostenit! Este parte din adevãr si o asemenea realitate dar nu este suficient. Dacã ne rezumãm numai la acest „asa am mostenit”, pierdem enorm. Hristos ne cere sã cultivãm credinta! Sã ajungã ca un copac imens, frumos, în umbra cãruia sã ne adãpostim. Când noi vom cultiva credinta în sufletul nostru, întelegând-o, asumându-ne-o, trãind-o pe dinlãuntrul ei, nu numai la exterior, fãrã sã ne rezumãm doar la învelisul ei, vom fi oameni care vor putea muta inclusiv muntii”.
Cel mai dificil pentru un om este sã–si schimbe mentalitatea, a arãtat Ierarhul Husilor
„Sfântul Maxim Mãrturisitorul ne spune cã muntele despre care se vorbeste este mentalitatea noastrã afectatã de pãcat. Cât de greu este sã schimbi mentalitatea unui om! Hristos, nu întâmplãtor, le reproseazã contemporanilor sãi: popor necredincios si îndãrãtnic”! În limba greacã, termenul „îndãrãtnic” este tradus prin „sucit”. De ce oare Hristos este atât de aspru? Pentru cã necredinta merge mânã în mânã cu sucirea. Credinta te învatã sã fii un om smerit. Ambientul natural al credintei este smerenia”. Calitatea credintei noastre se întrezãreste din modul în care o întelegem si o transpunem în viata de zi cu zi, a concluzionat Preasfintitul Ignatie. „Dacã Hristos ne spune sã fie credinta noastrã ca bobul de mustar, înseamnã cã ne cere sã o cultivãm! Nu cã este suficient sã fie micã, sau mare, ci sã fie calitativã. Sã pricepem ceea ce se întâmplã! Sã întelegem Ortodoxia! Dacã vom pricepe aceste lucruri, credinta nu va fi o chestiune de ideologie, o apartenentã la o institutie! Trebuie sã simtim credinta ca cea care ne face o infuzie de un alt mod de viatã, decât cel secular. Sã întelegem credinta ca întâlnire cu Dumnezeu”!
