S-A ASTERNUT UITAREA… Ziua de 23 august 1989 a fost, conform datelor oficiale, ultima zi din perioada comunistã în care s-a defilat prin centrul Vasluiului, s-au strigat mesaje de sustinere pentru Nicolae Ceausescu, iar oamenii muncii au afisat tot felul de mesaje, scrise pe cartoane sau pe pancarte uriase. Oamenii se îmbrãcau în rosu si alb, toatã lumea avea un zâmbet larg pe fatã, iar armata iesea din unitãti si defila prin fata celor care conduceau orasul si judetul Vaslui. Între 1948 si 1989, pe 23 august se organizau pe cuprinsul întregii tãri ample demonstratii în care erau omagiate realizãrile regimului comunist prin defilãri-gigant prin fata tribunelor din care priveau cei din vârful nomenclaturii comuniste. La Vaslui, prim-secretarul, primarul municipiului, seful Politiei judetene sau comandantii unitãtilor militare primeau onorul din partea militarilor, a muncitorilor din fabrici sau a elevilor. Astãzi, 23 august 2019, toate aceste manifestãri sunt istorie. Pentru cei nãscuti dupã 1990, ziua de astãzi este o simplã zi din calendar, fãrã sã cunoascã emotiile celor care au trãit acele clipe, în urmã cu trei decenii.
Au trecut 30 de ani de la ultima zi de 23 august, sãrbãtoritã în mod comunist la Vaslui, cu paradã militarã, defilarea oamenilor muncii, a Gãrzilor Patriotice (formate din elevi din clasele a XI-a si a XII-a) sau a pionerilor. Unitãtile care produceau legume si fructe veneau la paradã cu masini frumos aranjate, pe care zãreai cele mai frumoase legume sau fructe din sere sau livezi. „Eram copii si fãceam pregãtiri cu mult înainte de 23 august, ni se spunea cum sã stãm si în ce mod sã ne asezãm, la un semnal, pentru a forma cifra de 23 august în centrul orasului”, spune un vasluian. Parade fastuoase, materiale de propagandã, demonstratii ale oamenilor muncii, cântece pionieresti, marsuri militare sau spectacole omagiale erau doar câteva dintre manifestãrile organizate în Epoca de Aur, pentru a celebra ziua de 23 august. La ultima paradã de 23 august, în centrul orasului au fost peste 15.000 de oameni, care au defilat si au strigat lozinci comuniste. Pregãtite cu câteva luni înainte, activitãtile dedicate zilei în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste si s-a alãturat Coalitiei Natiunilor Unite s-au transformat într-un omagiu adus conducãtorului mult iubit, Nicolae Ceausescu. La fel de adevãrat este si cã ziua de 23 august era liberã, toatã lumea mergea la paradã sau se pregãtea de petrecere. Pentru cã, sã ne amintim, mii si mii de vasluieni mergeau în pãdure la Brodoc, cu autobuzele încovoiate de lume. Sfârâiau mititeii în pãdure, iar fumul de la grãtare putea fi vãzut din oras. La fel de tare se auzeau si grãtarele de bere, din metal, pentru cã toatã lumea consuma bere, de 23 august, si mânca mici. Sute de familii, care nu aveau masini sau nu doreau sã se calce în picioare în autobuzele spre Brodoc, mergeau în Copou, acolo unde se asezau pe iarbã. Pãrintii stãteau la cozi la mici si bere, iar copiii se jucau prin parc, nu auzeai pe nimeni sã se certe, sã se ia la bãtaie.
Pe 23 august 1944, mii de soldati din judetul Vaslui au întors armele împotriva nemtilor
Dar, dincolo de aceste informatii, care astãzi au ajuns istorie, rãmâne gestul eroilor care, în urmã cu 75 de ani, au întors armele împotriva nemtilor. Povestile unor veterani de rãzboi, din judetul Vaslui, aratã cã ziua de 23 august 1944 a fost una de cinste pentru armata românã, care s-a comportat ireprosabil fatã de fostii aliati germani. „Atunci, pe 23 august, am avut, într-adevãr, un moment de derutã, n-am stiut la un moment dat ce sã facem. Dar întotdeauna ostasul român, indiferent de gradul pe care l-a avut, a executat ordinul superior. Regele a dat ordin: începând de azi nu se mai trage împotriva rusilor. Si atunci ne-am hotãrât. Ce-am fãcut cu armata germanã care era lângã noi? Aveam peste 20 de mii de ostasi si ofiteri germani, cu noi, pe valea Prahovei, împânziti peste tot. Am primit ordin: lãsati-i sã plece în mod pasnic, dacã nu vã atacã, iar acolo unde existã opozitie, luati front de luptã! Multi au plecat, altii au fost luati prizonieri”, a spus un veteran de rãzboi, într-un interviu acordat ziarului nostru. Vasile Adam, presedintele Asociatiei judetene a veteranilor de rãzboi povesteste cum a trãit ziua de 23 august 1944. “Imediat dupã ce comandantul ne-a adus la cunostintã decretul regal, la scoalã a sosit un ordin prin care se dispunea formarea unui detasament de luptã pentru ocuparea aerodromului din Arad, aflat în mâinile nemtilor. A fost o actiune foarte rapidã, pentru cã deja nemtii îsi luaserã avioanele si au mai rãmas doar trupele de pazã. I-am înconjurat si i-am dezarmat”, îsi aminteste colonelul în rezervã. Pentru faptele sale, acesta a fost decorat cu medalia de rãzboi “Bãrbãtie si Credintã”. În judetul Vaslui au mai rãmas aproximativ 1500 de veterani de rãzboi, în conditiile în care în 1990 erau peste 20 de mii.
