SFÂNTA MARIE MARE…În fiecare an, în 15 august, crestinii ortodocsi si cei catolici serbeazã una dintre cele mai mari sãrbãtori ale bisericii crestine, Adormirea Maicii Domnului, cunoscutã în popor ca Sfânta Maria Mare sau Suntãmãria Mare. Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului este consideratã si sãrbãtoarea care desparte lunile de varã de cele de toamnã, iar în aceastã zi se sãrbãtoreste si Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este consideratã ocrotitoarea marinarilor. În judetul Vaslui, trei mari mânãstiri au hramul Adormirea Maicii Domnului: Mânãstirile Bujoreni si Floreni (Hramul al doilea) si Moreni – Hramul principal, unde au loc astãzi slujbe foarte frumoase. PS Ignatie, Episcopul Husilor va participa la slujba ce va fi sãvârsitã la Mãnãstirea Moreni.
Adormirea Maicii Domnului este sãrbãtoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria si-a dat obstescul sfârsit iar informatii despre aceastã sãrbãtoare nu se gãsesc în Sfintele Evanghelii, decât în traditia Bisericii. Se spune cã Maica Domnului a primit vestea mortii sale de la un înger. De asemenea, se spune cã apostolii aflati în acel moment în zone diferite ale lumii au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment. Deoarece Apostolul Toma nu a putut fi prezent la înmormântare, când a ajuns dupã trei zile, acesta a cerut sã fie deschis mormântul pentru a putea sãruta mâinile Nãscãtoarei, dar intrând, el a gãsit mormântul gol. De-a lungul timpului în cuvântãrile Pãrintilor Bisericii s-a afirmat faptul cã Fecioara Maria a fost înviatã de Fiul Sãu si luatã cu trupul în Împãrãta Cerurilor. Pe de altã parte, traditia mai spune cã dupã ce si-a sãvârsit misiunea apostolicã ce i-a fost încredintatã, de a duce credinta pe Muntele Athos, Maica Domnului dorea sã se mute la Fiul Sãu. Aceastã cerere i-a fost îndeplinitã si astfel a fost sãvârsitã si dorinta crestinilor ca trupul Maicii Domnului sã nu fie supus putreziciunii si sã fie luat la cer.
Traditii, legende si obiceiuri: Maica Domnului, salvatoarea sufletelor din iad
Traditia spune cã înainte de Marea Judecatã, Maica Domnului va da cu nãvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând sã se prindã de el si astfel sã se mântuiascã de pãcate. Traditia spune cã în dimineata zilei de 15 august femeile mergeau la bisericã unde împãrteau struguri, prune sau faguri cu miere. Dupã ce se împãrteau fructele, femeile mergeau la cimitir pentru a tãmâia mormintele. În trecut, în data de 15 august, se deschidea în satul traditional, un important sezon al nuntilor care tinea pânã la intrarea în postul Crãciunului. Tot în aceastã zi se organizau si târgurile si iarmaroacele de toamnã iar perioada dintre cele douã Suntãmãrii era consideratã timp optim pentru semãnãturile de toamnã. Totodatã, la sãrbãtoarea Sfintei Marii se adunã ultimele plante de leac, putându-se afla totodatã cum va fi toamna ce se apropie si se culeg flori care se pun la icoane si care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli. În pãrtile Moldovei, aceastã sãrbãtoare este consideratã sãrbãtoarea „mortilor.
Mânãstirea Moreni “Adormirea Maicii Domnului”
Viata monahalã a început cu patru secole si jumãtate în urmã si a fost întretinutã de cãlugãri. Prima bisericã din lemn a fost construitã în vremea domnitorului Petru Rares, de boierul Lupan Buznea pe mosia sa. Dupã numele pârâului din apropiere a fost cunoscut ca schitul Bilahoi sau Ghilahoi. A purtat si numele Deleni, al comunei de care apartine. Biserica fiind stricatã cu vremea, a fost refãcutã de credinciosii Hordunã si Ginscã în anul 1801. Schitul a durat pânã în 1864, când s-a desfiintat. S-a reînfiintat în 1935 tot cu obste de cãlugãri, dar în anul 1949 se transformã în schit de maici. În 1953 s-a construit o bisericã nouã, care a fost renovatã si pictatã în 1986, cu contributia credinciosilor din parohiile Moreni, Deleni, Dânga, Costesti si Buda. Pictura a fost executatã de pictorul Constantin Zafiu. Biserica este micã, din lemn si pãmânt bãtut si nu are turlã. Spatiul interior este compartimentat în altar, naos spatios si pronaos cu mic spatiu. Are si un mic pridvor deschis. În urma decretului 410/1959, schitul s-a desfiintat si a rãmas ca bisericã de mir. Revolutia din 1989 a creat conditii ca viata monahalã sã-si reia cursul, iar în 1990 schitul a fost reînfiintat, cu regim de mãnãstire si obste de cãlugãri. Staret a fost numit Ieromonahul Meletie Mercas (azi Protosinghel, duhovnicul maicilor) venit de la mãnãstirea Runc. La cererea dumnealui, începând cu anul 1992, mãnãstirea are din nou obste de maici. Cu multã osârdie si prin chetele fãcute în orasele tãrii, obstea a reusit sã ridice mai multe clãdiri, într-una din ele fiind construit un frumos si spatios paraclis. Lucrãrile au fost coordonate de Pãrintele Meletie Mercas.
