MARE ADEVÃR… De multi ani, se discutã si se întoarce pe toate fatetele problematica scolilor din mediul rural, rezultatele de la examenele importante, mai ales cã rareori se obtin rezultate notabile. De exemplu, la Evaluarea Nationalã de acum câteva zile, în tot judetul Vaslui s-au obtinut cinci medii de 10, trei în municipiul Vaslui, una în Bârlad si una la Husi, deci toate în mediul urban. Cea mai mare medie din mediul rural a fost obtinutã de Asavei Roxana Georgiana de la Scoala Gimnazialã “Mihai Eminescu” Laza. Aceasta a obtinut 9,80 la limba si literatura românã si 10 la matematicã, în timp ce la Liceul Tehnologic “Dimitrie Cantemir”, din satul Fãlciu, s-a obtinut si cea mai micã medie – 1,87 (2,25 la limba si literatura românã, 1,50 la matematicã). Aceste rezultate îl fac pe unul dintre primarii implicati din judet, Ionut Ghiur, de la Vinderei, sã spunã cã scolile de la tarã si elevii de acolo nu vor avea niciodatã sanse sã facã performante ca acelea de la oras, dacã nu se schimbã ceva în mentalitatea oamenilor. „M-am uitat la cum sunt distribuite mediile între 9 si 10 la Evaluarea Nationalã în Moldova si am ajuns la o concluzie tristã. Avem o nevoie tot mai mare de a arãta cât suntem de deosebiti si buni fatã de ceilalti. Pentru mine, asta aratã cât de deficitari suntem în a avea o stimã de sine sãnãtoasã. Spun asta ca urmare a laudelor pe care scolile bune si le aduc odatã cu afisarea rezultatelor de la evaluarea nationalã. La niciuna, însã, nu am vãzut un mesaj de solidaritate sau de sustinere fatã de cei care nu au reusit sã obtinã note si medii peste 5. Cuvintele de laudã si felicitare merg în special cãtre scolile din urban care au profesori motivati si mai bine plãtiti (majoritatea fiind titulari si având gradul didactic II), cu conditii mult mai bune fatã de scolile din rural, cu acces la diferite oportunitãti culturale, educationale, sociale, de divertisment. Nu am auzit sã fie aduse în spatiul public discutii reale si oneste despre lipsa de echitate din sistem si despre faptul cã o scoalã dintr-un mediu vulnerabil, rural sã zicem, trebuie sã depunã eforturi mult mai mari pentru a ajunge la performantele academice ale unei scoli din mediul urban. O analizã a rezultatelor din judetele Moldovei aratã clar lipsa de echitate si interes cãtre a investi în conditii de studiu prielnice cât si în profesorii care fac un efort mai mare fatã de cei din urban pentru a preda în rural. Situatia aceasta nu se datorezã doar scolii. Studiile în domeniu aratã cã scoala are mai putin de 30% impact în învãtare pentru un copil. Conditiile de trai ale familiei cât si relatiile din interiorul ei, nivelul de studiu al pãrintilor, conditiile de locuire, conditiile din comunitate (acces la apã, canalizare, centre de tineret, teatre, cinemauri, muzee, biblioteci si librãrii, spitale sau dispensare, baze sportive, drumuri asfaltate, acces la internet, mijloace de transport în comun) afecteazã felul în care un copil învatã si accesul pe care îl are spre un proces de învãtare cât mai diversificat care sã-l familiarizeze cu complexitatea societãtii din ziua de astãzi”, sustine primarul Ghiur, într-o postare pe Facebook. Cadru didactic cu mare experientã, bârlãdeanul Constantin Corneliu Plesu, crede cã problema este ridicatã foarte pertinent. „Un mare adevãr, spus clar de un primar responsabil, interesat de educarea tinerilor din mediul rural! Este o diferentã mare între mediul rural si mediul urban, fiecare are plusuri, dar are si minusuri. Rolul societãtii, al administratiilor locale, al cadrelor didactice si, nu în ultimul rând, al pãrintilor este de a colabora si de a face ca aceste diferente sã fie cât mai mici! Felicitãri, domnule primar, pentru analizã, dar si pentru implicarea la nivelul scolilor din comuna Vinderei”, îi transmite profesorul Plesu, primarului Ghiur.
- Advertisement -
- Advertisement -
