EVENIMENT… Traditiile si obiceiurile de altã datã au fost readuse la viatã ieri, 18 aprilie, la “Muzeul satului” din Sauca, comuna Laza, unde a avut loc o sezãtoare autenticã, la gura sobei. Gospodinele din sat le-au arãtat elevilor de clasa a III-a din Laza cum se tese la rãzboi, cum se râcâie lâna, cum se croseteazã sau cum se gãtesc felurite mâncãruri de post, precum fasolea fãcãluitã sau sarmalele cu ciuperci. Copiii au lãsat rusinea la o parte si au început si ei sã mestesugãreascã, tesând cot la cot cu maestrele acestei operatiuni.
“Ne-am adunat la aceastã sezãtoare pentru a le arãta elevilor de clasa a III-a din Laza, coordonati de învãtãtoarea Maftei, o parte dintre tainele noastre mestesugãresti si nu numai, pentru cã am pregãtit si câteva preparate, mâncãruri si gustãri de post. Spre exemplu, învârtita cu nucã, vãrzãri, plãcintã cu cartofi. Pe plitã avem sarmale cu ciuperci, alãturi de fasole fãcãluite sau salatã de fasole, cum se spune la oras. Pâinea cu mãmãligã este specificã satului nostru. Mãmãliga trebuie sã fie neapãrat rece, apoi sfãrmatã bine-bine, frãmântatã, fãcutã aluat cu fãinã de grâu, apã si sare. Fasolele fãcãluite se fac cu usturoi si se servesc atât cu pâinea cu mãmãligã, cât si cu turta noastrã traditionalã. Sunt foarte gustoase, vi le recomand în acest post”, a explicat Rodica Bulboacã. Alãturi de ea, alte câteva gospodine, maestre în arta mestesugului authentic, dezvãluie: “Râcâi lânã, ca sã o vopsim, iar apoi o depãnãm si o punem la tesut… Facem fustite, covoare. Am învãtat sã fac asta de când eram copilã, de la pãrintii mei, din buni strãbuni am mentinut traditia si încercãm sã o dãm mai departe. Le mai povestim copiilor, nepotilor… Se bucurã, pentru ei e ceva diferit”.
Povestea muzeului din Sauca
“Sala care adãposteste muzeul sãtesc din Sauca este clãdirea scolii vechi, care a fost datã în folosintã în 1964. Era al doilea local de scoalã construit în Sauca. Primul a fost construit în 1924, avea o singurã clasã, o cancelarie si un mic hol, dar a fost demolat dupã ce a fost construit acest local. Este din cãrãmidã arsã, fãcutã artizanal, adicã nu era presatã, nu era fãcutã într-o fabricã. Are fundatie din piatrã, pentru cã în anii ’60 exista o altfel de tehnologie de turnare a fundatiilor, adicã piatra era asezatã în sant si se fãcea un fel de lapte de mortar, care se turna printre pietre. Îmi aduc aminte cã eram elev si am venit sã învãt în acest loc, cred cã eram în clasa a III-a. A functionat pânã dupã revolutie, când s-a construit celãlalt local. Douã sãli de clasã au fost reparate, în una dintre ele consãteanca noastrã inimoasã – Rodica Bulboacã a organizat un muzeu, iar în cealaltã s-a fãcut atelier de croitorie, de lucrãri artizanale, pentru cã aici, în satul Sauca, comuna Laza, functioneazã o asociatie a mesterilor populari “Bujorii din Laza”. De fapt, este un grup feminin, care face lucruri deosebite, merg la târguri. Foarte multe persoane si-au comandat haine populare de aici”, a explicat profesorul Vasile Ilie.
