ÎN ASTEPTAREA UITÃRII… Aproape duminicã de duminicã, de 8 luni de zile, de când fiica sa, Samaranda Patras-Donose, s-a stins, în urma unei banale operatii, fãcute la o clinicã privatã din Iasi, bibliotecarul Constantin Donose este vãzut la mormânt, aprinzând lumânãri si privind în gol, lângã crucea rece. Dreptatea în acest caz se lasã asteptatã, iar cei care au fãcut ca o tânãrã mamã de numai 37 de ani sã moarã cu zile pe un pat de spital, sunt bine si cât se poate de linistiti. Bibliotecarul Donose, cel care ani la rând, a fost o prezentã carismaticã, necesarã si de mare folos pentru cultura localã, a îmbãtrânit brusc, în câteva luni, cât altii în câtiva ani, a albit peste noapte si… nu pare sã mai vrea nimic, de la nimeni. “Încã nu ne-am revenit”, a spus ieri, cu vocea suferindã, bibliotecarul Donose. “La noi dureazã ani de zile, pânã când se rezolvã ceva într-un proces”, a adãugat acesta, cu deznãdejde, întrebat dacã s-a mai rezolvat ceva, în cazul Smarandei.
Trec zadarnic lunile în cazul mortii Smarandei Patras-Donose, femeia de 37 de ani, care, în vara anului trecut, dupã o operatie de colecist, fãcutã la Arcadia Iasi, s-a stins din viatã, producând un soc nu doar familiei, dar si unei întregi comunitãti. Nicio veste si nicio explicatie din anchetã, de la Judecãtorie sau de la clinica privatã! O femeie tânãrã, fãrã nicio afectiune cronicã, doar cu o micã durere în zona abdominalã, fatã de care medicii de la Arcadia i-au dat asigurãri cã “printr-o interventie deosebit de usoarã, va pleca complet vindecatã si pe propriile picioare înapoi acasã”, moare în chinuri, plimbatã între spitalul privat si spitalul de stat. Sigur cã vestea acestui deces a fãcut ca oamenii care credeau nu doar în sistemul medical românesc, dar si în Justitie, sã fie siguri cã vinovatii vor veni mãcar cu explicatii, pentru cã au lãsat doi copii orfani. Nu s-a întâmplat acest lucru, nici acum, nici atunci, în august, imediat dupã moartea Smarandei. Tatãl ei, cunoscutul bibliotecar Constantin Donose, a dezvãluit cã fiica sa, cu ultimele puteri, a povestit cã medicul care a operat-o, Chichirãu, i-a recunoscut cã el se face responsabil, cã “a tãiat gresit”, iar leziunile provocate au nenorocit-o. Mãrturia femeii însã a rãmas doar ca o ranã în plus pentru pãrintii sãi, imposibil de mângâiat, dupã o asemenea dramã.
“Cred ca am sectionat ceva rãu acolo”
Totul a început anul trecut, în iulie, pe 9, când Smaranda Patras-Donose, care simtea o jenã în partea dreaptã, a mers la un consult, la Centrul Medical Arcadia. A vrut sã se asigure cã totul este bine, mai ales cã si mama se operase de bilã, în urmã cu doi ani. La Arcadia, medicul chirurg care a preluat-o, i-a spus cã, în urma consultatiei, a sesizat “o bilutã micã”, pe care i-o va scoate imediat, laparoscopic. I-a dat asigurãri cã nu este o operatie dificilã, asa cã Smaranda a venit la clinicã foarte încrezãtoare. A condus ea însãsi masina pânã la centrul medical. Cosmarul avea sã înceapã dupã interventia chirurgicalã. Ea a început sã se simtã rãu, sã acuze dureri, slãbiciune… Chirurgul Chichirãu, povesteste familia, cel care a operat-o, s-a panicat. I-ar fi spus textual pacientei cã “cred ca am sectionat ceva rãu acolo. Am fãcut o eroare. Asa cã o sã te operãm clasic, încã o datã”. Si iar au desfãcut-o! Dupã aceastã a doua operatie, sustin membrii familiei, s-a vãzut limpede cã acolo era vorba despre o peritonitã, adicã fusese sectionat un intestin si toatã infectia se împrãstiase în întreg bazinul. Apropiatii cred cã, vãzând cã riscã sã o piardã, ar fi externat-o repede, desi pacienta nu era deloc bine. Au externat-o într-o dupã-amiazã de joi, iar vineri noaptea a fãcut tensiune 6 cu 4, spun apropiatii. Au sunat repede înapoi la Arcadia si au vrut sã o aducã din nou acolo, la medicul curant, dar nu au vrut sã o primeascã. Medicul în cauzã le-ar fi spus cã “eu mi-am fãcut datoria, cât am stiut, atât am fãcut. Arcadia nu e spital de urgentã, mergeti la Urgente”. Nu mai conta cã plãtise la Arcadia cam 200 milioane de lei vechi (!), ca sã se întâmple ceea ce s-a întâmplat, ci acum conta doar ca Smaranda sã trãiascã. La “Sf. Spiridon” au operat-o, încercând sã curete, sã spele tot ce era rãu acolo. Au reusit sã o salveze, pe moment. Au mai tinut-o câteva zile, apoi i-a fost mai bine, i-a mai dat drumul acasã vreo trei zile, dar iar i s-a fãcut rãu si iar a fost dusã la “Sf. Spiridon”. S-a stins pe 20 august. De atunci, nimeni de la Arcadia nu a fãcut, mãcar o precizare sumarã, în acest caz.
