DESPÃRTIRE… Câteva zeci de vasluieni l-au condus pe ultimul drum, ieri, pe cel care a fost directorul ziarului Revolutiei, directorul ziarului Adevãrul de Vaslui si jurnalist timp de mai bine de 30 de ani, Constantin Jomir. Sefii judetului sau cei din conducerea orasului, cu care Jomir a lucrat multi, multi ani, nu au apãrut pe la bisericã, desi ar fi fost normal sã treacã pe acolo si sã-i aducã un ultim omagiu. Dar, asa e la români, conteazã doar cât ai o functie… Dincolo de asta, la funeralii au participat multi vasluieni care au muncit în diverse institutii si fabrici înainte de ‘89, inclusiv fostii tipografi, pentru a-si conduce pe ultimul drum un camarad. Constantin Jomir avea pentru fiecare un zâmbet sau o glumã, asa îl vor tine minte toti cei care au avut sansa sã lucreze cu el. “Din punctul meu de vedere, tata nu a murit. S-a transformat într-o stea”, a spus, aproapeplângând, fiul regretatului jurnalist, Costel Jomir.
Fostul director al ziarului Adevãrul de Vaslui, reputat jurnalist înainte de 1989 la Vremea Nouã, Constantin Jomir a plecat în Ceruri, acolo unde se va întâlni cu colegii sãi de redactie, plecati cu mult înaintea sa: Alexandru Croitoru, Constantin Slavic, Petricã Lascãr. Nu au fost multi vasluieni la înmormântarea sa, desi sunt multi vasluieni care au auzit de cel care a fondat Adevãrul de Vaslui, în momentele fierbinti ale Revolutiei Române. “Dl. Constantin Jomir a fost un ziarist cu mult talent, cu dãruire, cu un bun simt cum rar întâlnesti la un om. A muncit si a ars pentru ziarul Vremea Nouã, înainte de ’89, dupã care s-a zbãtut pentru a duce mai departe faima ziarului judetean, sub titulatura de Adevãrul de Vaslui. Dl. Jomir a dus la cele mai înalte cote meseria de ziarist, în timpuri dintre cele mai dificile”, a spus preotul paroh al Bisericii Adormirea Maicii Domnului, din Vaslui. Din pãcate, la ceremonialul trist de ieri au lipsit putinii colegi care mai sunt în viatã din vechea gardã de la Vremea Nouã, însã oamenii se mai schimbã, cu trecerea anilor. În cortegiul funerar l-am zãrit pe Constantin Zbârlea, un ziarist cu state vechi la Vremea Nouã si, mai apoi, Adevãrul de Vaslui. “L-am cunoscut bine, foarte bine pe dl. Jomir, mi-a fost sef si coleg exceptional. Am plâns acum douã zile, atunci când am aflat cã a murit. Mã doare sufletul sã stiu cã îl conduc astãzi pe ultimul drum, însã asa a vrut Dumnezeu. Am lucrat cu dânsul din 1982, când am terminat Facultatea de Ziaristicã. Nu-l stiam asa de bolnav. Stiam cã are ceva la plãmâni, dar nu mã asteptam la asemenea deznodãmânt. Era tânãr, mai avea multe de spus, de scris, de povestit. A fost o loviturã grea pentru noi, toti cei care am lucrat cu el”, a spus Zbârlea.
“Ziarul nostru va pãstra mereu în amintire chipul luminos al dlui Jomir”
Lucian Timofticiuc, directorul cotidianului Vremea Nouã, a fost în permanentã alãturi de familie, de când s-a aflat cã pãrintele Adevãruului de Vaslui nu mai este. “O mare durere pentru noi, jurnalistii de la Vremea Nouã. Stim cã era ziarul de suflet al dlui Jomir si credem cã acolo, în Ceruri, ne va veghea si ne va ajuta, ori de câte ori ne va fi mai greu. Atunci când am preluat marca Adevãrul de Vaslui, în urmã cu 15 ani, i-am oferit posibilitatea de a scrie editoriale despre lucrurile care ne frãmântã pe toti. A fost de accord, si era o încântare pentru cititorii nostri sã vadã operele iesite de sub condeiul domniei-sale. Acum, când a plecat dintre noi, ne rugãm ca Bunul Dumnezeu sã-i ierte pãcatele”, a spus directorul ziarului Vremea Nouã. Trist si îndurerat, fiul lui Constantin Jomir a spus cã dorul de tatãl sãu nu se va ostoi niciodatã. “Cel care vedea lucruri frumoase în tot ce ne înconjoarã nu mai este. El era singurul care ar fi putut scrie despre aceste momente, vesele sau triste. Din punctul meu de vedere, tata nu a murit. S-a transformat într-o stea si, ori de câte ori voi privi spre cer, sunt convins cã am sã-l vãd si am sã-i spun: “Ne vedem mai târziu, tatã. Tuturor ne este dor de tine, tatã”, ne-a spus Costel Jomir, fiul regretatului ziarist. Ziarul Vremea Nouã transmite condoleante familiei Jomir, cu credinta cã munca începutã de acest ziarist de exceptie va fi continuatã pe mai departe.
