PROTEST INEDIT… Pentru prima datã în România, un guvern a reusit sã genereze un amplu protest împotriva mãsurilor luate privind justitia! Si tot pentru prima datã, procurorii DIICOT din judetul Vaslui protesteazã împreunã cu colegii din toatã tara! Adunarea Generalã a procurorilor D.I.I.C.O.T, din toatã tara (inlcusiv Vaslui) , cu majoritate de voturi, a luat în discutie urmãtoarele modalitãti de protest graduale pânã la abrogarea dispozitiilor Ordonantei nr.7/2019 mai sus criticate si a hotãrât suspendarea activitãtii între orele 08.00-12.00, în fiecare zi, în intervalul 26.02.2019-08.03.2019. În acest interval de timp vor fi solutionate doar urgentele, respectiv cauzele cu arestati sau alte situatii operative ce nu suporta amânare si publicarea formelor de protest pe site-ul D.I.I.C.O.T.
Adunarea Generalã a procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism, constituitã în baza Hotãrârii nr.95 din 20.02. 2019 a Sectiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, azi 25.02.2019, a adoptat cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenti, urmãtorul punct de vedere în referire la modificãrile prin OUG nr. 7/2019 a Legilor nr.303/2004, nr.304/2004 si nr.317/2004 aduse prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr.7/19.02.2019:
„Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism protesteazã fatã de modalitatea în care puterea executivã, în calitate de legiuitor delegat, a înteles sã adopte a patra modificare legislativã într-un interval de șase luni, prin ordonantã de urgentã, a „legilor justitiei”, acte normative organice de a cãror claritate si predictibilitate depinde însãsi normala functionare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificãri substantiale initiate în decursul a câtorva luni sunt de natura sã afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât si buna functionare si stabilitatea sistemului de justitie în ansamblu, cu consecinte asupra modului de înfãptuire a actului de justitie.
În opinia noastrã, Ordonanta de urgentã a Guvernului nr.7/19.02.2019 prezintã numeroase vicii de neconstitutionalitate, ce tin atât de controlul extrinsec de constitutionalitate, dar mai ales de controlul intrinsec de constitutionalitate.
Astfel, din perspectiva extrinsecã, O.U.G. nr.7/2019 a fost adoptatã cu nesocotirea competentelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevãzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Sectiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunostintã continutul actului normativ pentru a putea analiza si formula un punct de vedere care sã fie sustinut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si care sã reflecte opinia magistratilor procurori. Astfel, membrii Sectiei pentru procurori au fost direct împiedicati sã îsi exercite mandatul constitutional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinte legale goleste de continut dispozitia legalã invocatã si rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independentei justitiei, astfel cum acesta este prevãzut de art.133 alin.(1) din Constitutie.
Apreciem de asemenea, cã este necesarã verificarea împrejurãrilor care au condus la o atare situatie si a circuitului documentului în cadrul CSM, inclusiv în scopul adoptãrii masurilor legale pentru a se putea preveni repetarea unor astfel de situatii în viitor. Pe fond, din perspectiva intrinsecã, modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecãtorilor si procurorilor, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, încalcã principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform cãruia „Cariera judecãtorului este separatã de cariera procurorului, judecãtorii neputând interfera în cariera procurorilor si nici procurorii în cea a judecãtorilor”. Ori, prin aceastã modificare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, compus atât din judecãtori, procurori, cât si membri ai societãtii civile, este chemat sã acorde aviz pentru numirea în functiile de rang înalt din cadrul Ministerului Public, încãlcându-se astfel principiul non-interferentei, al separãrii carierelor magistratilor judecãtori si procurori. Aceastã încãlcare are loc de asemenea, cu ignorarea distinctiei între vechimea în functie si vechimea în grad, precum si a aspectelor ce tin de specializarea profesionalã în variile domenii ale dreptului. Urmare nerespectãrii principiului separãrii carierelor se creeazã posibilitatea ca un judecãtor sã acceadã în functii de conducere la cel mai înalt nivel în Ministerul Public, încãlcându-se astfel în mod expres si dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, potrivit cãruia: „În Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, este obligatorie”, precum si ale art.131 alin.(2) din Constitutia României, potrivit cãruia: „Ministerul Public îsi exercitã atributiile prin procurori constituiti în parchete, în conditiile legii”. Este de natura evidentei cã legiuitorul constituant nu a acceptat ipoteza în care o persoana având o altã calitate decât aceea de procuror, ar putea sã conducã Ministerul Public. Ca atare, rezultã în mod clar încãlcarea flagrantã a dispozitiilor art.1 alin.(5) si art.131 alin.(2) din Constitutia României. Aceeasi inconsecventã a legiuitorului delegat se remarcã si cu privire la reformularea conditiilor referitoare la cariera magistratului si a vechimii necesare pentru a accede în aceste înalte functii, observându-se cã se acordã deopotrivã vocatie de a candida oricãrui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de functia, de procuror sau judecãtor, exercitatã la data depunerii candidaturii. Aceasta, dupã ce prin modificãrile aduse textelor initiale ale Legilor nr.303, nr.304 si nr.317/2004 atât prin legile adoptate de Parlamentul României, cât si prin celelalte 3 ordonante de urgenta, ce au precedat O.U.G. nr.7/2019, toate limitele de vechime în functia de procuror sau judecãtor necesare pentru accederea în grade profesionale superioare sau în functii de conducere în parchete si instante, au fost ridicate.
În mod sistematic, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionalã a statuat, în acord cu dispozitiile art.7 din CEDO, cã textul unui act normativ cu putere de lege trebuie sa fie coerent, clar si previzibil. Ori, modificãrile succesive prin ordonante de urgentã si la intervale scurte de timp, sub aspecte esentiale ale normelor ce reglementeazã cariera magistratului, nesocotesc nu doar dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, dar si pe cele ale art.147 alin.(4) din Constitutie, ce vizeazã forta obligatorie a deciziilor CCR. Pentru considerentele mai sus arãtate, apreciem cã avizarea numirii procurorilor în functiile de rang înalt de cãtre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este în acord cu Constitutia României si legile în vigoare aplicabile, cu recomandãrile MCV, ale Comisiei de la Venetia si cu respectarea principiului legal al separãrii carierelor si trebuie sã rãmânã în competenta Sectiei pentru procurori, iar candidatii eligibili trebuie sã fie dintre procurorii în functie la data depunerii candidaturii. În referire la modificarea dispozitiilor prevãzute de art.57 din Legea nr.303/2004, prin introducerea, dupã alineatul (7)a unui nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegati în functiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Presedintele României (functiile prevãzute la art.54 din aceeasi lege), opinãm cã acesta va afecta în mod grav activitatea parchetelor, având în vedere cã vacantarea functiilor de conducere poate interveni intempestiv si nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdictie expresã cu referire la delegarea în aceste functii, fãrã a decela între motivele vacantãrii si fãrã a prevedea solutii pentru situatii exceptionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situatia în care nu este declarat admis niciunul dintre candidati ori pentru functia în cauzã nu au fost depuse candidaturi. In conditiile în care interdictia este absolutã si nu cu eventuala prevedere a unui termen maximal ce ar fi putut preveni situatii precum cele mentionate, vacanta functiei ridicã serioase probleme, stiut fiind faptul cã unele dintre prerogativele acestor functii nu pot fi preluate de cãtre functiile imediat urmãtoare, astfel cum acestea sunt prevãzute în ierarhie.
III. Cu privire la modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004 prin care neîndeplinirea conditiilor prevãzute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind buna reputatie conduce la eliberarea din functie, apreciem cã în lipsa unei definitii ori a întelesului legal al sintagmei „bunã-reputatie” se creeazã premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiectii cãrora li se adreseazã textul legal. Aceastã normã este de naturã a aduce atingere independentei justitiei si de a crea o presiune gravã asupra magistratilor .
În ceea ce priveste normele referitoare la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, procurorii D.I.I.C.O.T s-au pronuntat în mod constat împotriva constituirii si operationalizãrii acesteia, considerând cã acest demers denotã o abordare punitivã fatã de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regãsindu-se de altfel si în Raportul Comisiei de la Venetia si în ultimul Raport MCV.
În plus, în forma actualã, prin modul de organizare si functionare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetãteni care beneficiazã de imunitate de jurisdictie penalã totalã, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) si (2) din Constitutia României: „Cetãtenii beneficiazã de drepturile si libertãtile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevãzute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”.
Modul de reglementare si functionare a S.I.I.J., raportat la si noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care defineste notiunea de procuror ierarhic superior în contextul particular al S.I.I.J, instituie în mod nelegal o exceptie de la principiul constitutional al controlului ierarhic, eludând dispozitiile art.132 alin.(1) din Constitutie, potrivit cãruia: „Procurorii îsi desfãsoarã activitatea potrivit principiului legalitãtii, impartialitãtii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”. Scoaterea controlului activitãtii S.I.I.J. în afara controlului ierarhic de legalitate si de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezintã o încãlcare clarã a dispozitiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constitutia României. Practic, orice sistem de „check and balance” este anulat.
În final, consecventi criticilor formulate anterior cu prilejul consultãrilor referitoare la Legea unitarã a salarizãrii în cursul anului 2017 si mai apoi la Legile Justitiei, opinãm cã abrogarea alineatelor (6) si (7) ale art.120 din Legea nr.304/2004, privind salarizarea specialistilor IT, la mai putin de 10 luni de la reintroducerea modalitãtii de salarizare acum abrogate, creeazã incertitudine cu privire la statutul acestei categorii profesionale, indispensabile pentru desfãsurarea în bune conditii a activitãtii din cadrul parchetelor si instantelor judecãtoresti. Externalizarea procedurilor si proceselor de functionare si întretinere a retelelor si sistemelor informatice din domeniul justitiei poate produce serioase inconveniente materiale si functionale. Eventuala adoptare a unei astfel de masuri cu implicatii la nivel strategic în cadrul sistemului de justitie si pentru justitiabili, excedeazã întelesului legiferãrii cu caracter de urgentã. Învederãm faptul cã în ultimii 10 ani atât instantele, cât si parchetele au parcurs un drum anevoios relativ la informatizarea acestora pentru a ajunge la un nivel corespunzãtor si compatibil cu noile tehnologii utilizate pe scarã largã la nivel national si international. Aceste eforturi au fost sustinute printr-un nucleu de profesionisti format din specialistii IT angajati în cadrul parchetelor si instantelor, care au beneficiat în mod meritat de un nivel de salarizare corespunzãtor specializãrilor acestora, fapt ce a prevenit pentru o bunã perioadã de timp migrarea acestora în sectorul privat.
Fatã de aspectele mentionate anterior, întrucât efectele juridice si impactul O.U.G. nr. 7/2019 pot periclita grav functionarea Ministerului Public, a sistemului de justitie în ansamblul sau, dar si independenta magistratilor procurori: Având în vedere dispozitiile art.11 alin.(1) lit.(a) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, solicitam Avocatului Poporului sã îsi exercite atributiile în sensul sesizãrii Curtii Constitutionale a României pentru efectuarea controlului de constitutionalitate asupra O.U.G. nr.7/2019;
De asemenea, întrucât pe rolul CJUE se afla înregistrate cauzele nr. C-83/2019, respectiv C-127/2019, se va proceda la transmiterea prezentului punct de vedere cãtre CJUE, sub forma Amicus curriae, pentru a fi analizat în cadrul deciziei privind adoptarea de masuri provizorii în conformitate cu a Tratatul UE; Transmiterea prezentului punct de vedere cãtre Curtea Constitutionalã, sub forma Amicus curriae, pentru a fi analizat în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc privind sesizarea în controlul anterior de constitutionalitate vizând Legea de aprobare a O.U.G. nr.90/2018, la termenul din 27.02.2019.
Prezenta hotãrâre se va publica pe site-ul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism si se va transmite membrilor Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, precum si procurorului general al Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si reprezintã mandatul pe care procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism îl dau acestora pentru discutiile ce vor avea loc, astãzi ora 15:30 la sediul Guvernului României pe tema O.U.G. nr.7/2019.
