DESTIN… Codrin Tãlmaciu este student la Academia de Politie “Al. I. Cuza”, în anul I. În paralel, cântã si administreazã fanfara Rotaria, ansamblul de suflet al tatãlui sãu, prima fanfarã pentru copii din România. Formatia a fost fondatã în urmã cu 20 de ani, chiar de cãtre tatãl lui, profesor si dirijor, pe care a slujit-o cu pasiune si cãreia i s-a dedicat trup si suflet. Pânã în ultima zi, profesorul Romeo Tãlmaciu a îndrumat aceastã fanfarã de copii. Dumnezeu l-a luat pe profesorul Tãlmaciu, un om care a ars ca o lumânare pentru elevii sãi, dar munca sa nu a fost în van. Din noiembrie 2018, de când tatãl a plecat în vesnicie, Codrin continuã munca acestuia. În paralel cu ceea ce face acum, fiul profesorului Tãlmaciu încearcã sã mentinã vie legãtura cu copiii de la Rotaria.
Codrin si-ar fi dorit sâmbãtã sã fie la fanfarã, dar munca de politist – chiar student fiind! – îl va tine departe de ansamblu, spun rudele apropiate. Pentru cei care nu stiu, acest ansamblu înseamnã un nucleu de zece copii foarte talentati, trecuti prin multe festivaluri, iar restul, pânã la 25, îl reprezintã copiii începãtori, dornici sã facã performantã. Codrin vorbeste cu multã tristete de tatãl sãu si de talentul mostenit. “Este un talent nativ, l-am mostenit de la tatãl meu. Vreau sã continui si activitãtile de la Vaslui, orasul în care m-am nãscut, acolo am o formatie de care încerc sã am grijã, sã o coordonez, pe cât posibil. Trompeta, nu stiu cum sã spun, mã ajutã cumva sã trec peste aceastã situatie, este singurul mod în care mã linistesc”, spune Codrin Tãlmaciu. Tatãl sãu, Romeo Tãlmaciu, a organizat în cele mai mici detalii ansamblul Rotaria, iar Codrin, alãturi de Edi Bâtu, trebuie sã continue aceastã muncã. “Este prima fanfarã de copii organizatã în România, iar meritul este al tatãlui meu. Sunt copii de la 6 ani la 20 de ani, cu diverse instrumente. Duc mai departe munca tatãlui meu. Avem concursuri, cutreierãm tara, avem festivaluri în Germania, în Franta, în Belgia, în fiecare an, vom merge peste tot”, spune tânãrul cadet de la Academia de Politie. Acesta sperã sã fie înteles de sefii sãi ierarhici, pentru cã nu este o misiune usoarã. La Târgu Mures va fi organizat un festival al fanfarelor, la care profesorul Tãlmaciu va fi omagiat de cãtre reprezentantii fanfarelor din toatã tara.
Visul lui Codrin: “Vreau ca Rotaria sã continue visul tatãlui meu”
La sute de kilometri distantã de Vaslui, gândul lui Codrin este, în continuare, alãturi de talentatii copii de la Rotaria. „Vreau sã fac în asa fel încât sã nu stãm degeaba, ci sã bucurãm sufletele oamenilor. Când sunt la Bucuresti, pãstrez legãtura în permanentã cu Eduard Bâtu, colegul si prietenul meu cel mai bun, cu care mã consult în luarea deciziilor. Încerc sã mentin vie Rotaria, tin toti copiii aproape de mine si sper cã voi reusi sã duc mai departe acest brand. În orice caz, nu voi putea face toate acestea fãrã prietenul meu, Edi Bâtu, dar nici fãrã ceilalti colegi de trupã, care-si dau în continuare interesul si sunt extrem de seriosi”, ne mai spune tânãrul muzician. Rotaria trebuie si poate sã rãmânã cel mai de succes produs cultural al judetului Vaslui, o casã pentru toti copiii talentati la instrumente, dar fãrã posibilitãti materiale”, spune Codrin. “Da, Codrin rãspunde “Prezent” la orice solicitare care vine de la Vaslui. Romeo, chiar bolnav fiind, stãtea seara si scria partituri pentru fiecare instrument în parte. Era foarte greu, acum nu mai poate nimeni sã facã ce fãcea el pentru instrumentisti. Copiii lucreazã pe vechile partituri ale lui Romeo. Durerea e mare, ne este dor de el. Lacrimile nu s-au uscat, si eu, si Codrin plângem amândoi, în fiecare zi. Noi niciodatã nu spunem cã Romeo a murit, spunem cã a plecat sau s-a stins”, spune sotia profesorului Tãlmaciu, cu lacrimi în ochi.