INVITATIE… Raluca Iacob, eleva Liceului “Mihail Kogãlniceau”, care si-a fãcut debutul literar anul trecut, în cadrul Târgului International de Carte Gaudeamus, anuntã lansarea romanului “Clona” si la Vaslui. Evenimentul va avea loc la sfârsitul acestei sãptãmâni, mai exact pe 16 februarie, la Muzeul Judetean “Stefan cel Mare”. Alãturi de ea, vor mai fi prezenti inspectorul scolar Petronela Nãstase, directorul adjunct al Liceului “Mihail Kogãlniceanu” – Narcis Aprodu, coautoarea romanului Onism, la care lucreazã Raluca în prezent – Robu Alexandra, si Valeriu Caragatã, reprezentant al Consiliului Judetean Vaslui.
“Deoarece “Clona” este romanul meu de debut si, implicit, o parte foarte importantã a vietii mele de scriitor, doresc ca aceastã lansare sã fie un adevãrat cumul de artã si de frumos, refuzând sã mã rezum la a fi totul doar despre mine, vorbind prea mult si semnând cãrti. Am decis prin urmare sã invit alãturi de mine o serie de persoane si personalitãti ale orasului si judetului, care vor avea menirea de a purta publicul prin ceea ce mie îmi place sã numesc o cãlãtorie prin timp, la finalul cãreia veti sti mai multe despre mine, om si scriitor, despre “Clona”, dar si despre lucrãrile care urmeazã sã aparã”, anuntã tânãra scriitoare Raluca Iacob. “Clona” este un roman de fictiune, despre care aceasta spune cã la început a fost “o combinatie între ceea ce vãzusem în alte cãrti si filme de acest gen si ceea ce mi-as fi dorit sã vãd. Cu timpul a evoluat, actiunea fie a devenit mai amplã, fie s-a schimbat cu totul, mesajul a devenit altul, iar personajele nu se mai identificã de ceva vreme cu ceea ce obisnuiau sã fie”. Iatã un paragraf din romanul tinerei: “Eu sunt Pluto… Micã, neînsemnatã, rece. Pe zi ce trece, mã scufund tot mai mult în ceea ce mi-a fost sortit sã fiu, îndepartându-mã de idealul meu, de idealul lor. Mi-au imprimat acum mult timp ideea cã trebuie sã fiu un Soare. Mare, impunãtor, indispensabil. Nu sunt asa. N-am fost niciodata si nici nu voi fi. Trebuie sã mã obisnuiesc cu asta. Ei trebuie sã se obisnuiascã. În orbita mea, Soarele a dispãrut de mult, iar falsul, ce nici mãcar nu îi seamanã, nu o sã îmi fie exemplu. N-o sã fiu niciodatã mai mult sau mai puțin decât sunt astãzi. Sunt tot ce am nevoie ca sã fiu distrusã. Sunt o armã împotriva lor… împotriva mea. Nu degeaba numele meu e Armarria… Hayili Armarria Hatsya Liliane Thompson”.
